Marea Britanie a convenit să creeze o forţă navală unificată împreună cu nouă ţări europene pentru a descuraja viitoarele ameninţări ruseşti de la „frontiera maritimă deschisă” din nord, a anunţat şeful Marinei Regale.
Generalul Sir Gwyn Jenkins a declarat că, în ciuda crizei actuale din Orientul Mijlociu, unde strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în urma războiului dintre SUA-Israel în Iran, „Rusia rămâne cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii noastre”, informează The Guardian.
Într-un discurs, primul lord al marinei a declarat că cei 10 membri ai Forţei Expediţionare Comune (JEF) au semnat săptămâna trecută o declaraţie de intenţie pentru crearea unei „forţe maritime multinaţionale” care să acţioneze ca un „complement al NATO”.
Această forţă nu ar include SUA, al căror preşedinte, Donald Trump, a criticat în repetate rânduri Marea Britanie pentru că nu a susţinut activ bombardarea Iranului, descriind la un moment dat portavioanele Marinei Regale ca fiind nişte „jucării”.
Cooperarea militară dintre SUA şi Marea Britanie se află la un nivel scăzut, cele două ţări fiind în dezacord cu privire la strâmtoarea Ormuz. SUA au declarat că doresc ajutor pentru a forţa trecerea prin strâmtoare şi au criticat discuţiile britanice şi franceze pentru crearea unor patrule defensive după încheierea războiului, calificându-le drept „prosteşti”.
Ce țări fac parte din JEF
JEF include Ţările de Jos, toate cele cinci state nordice şi cele trei state baltice, Marea Britanie fiind cel mai mare membru militar al acesteia. Canada ia, de asemenea, în considerare aderarea, pe măsură ce unii membri NATO îşi rafinează răspunsul la agresiunea rusă în creştere.
La începutul acestei luni, Marea Britanie a declarat că submarine spion ruseşti au fost urmărite în timp ce se angajau în ceea ce părea a fi o supraveghere secretă a infrastructurii submarine din jurul Marii Britanii.
„Incursiunile ruseşti în apele noastre au crescut cu aproape o treime în ultimii doi ani”, a spus şeful marinei britanice, adăugând că el consideră că Marea Britanie are o „graniţă maritimă deschisă cu Rusia la nord”.
Scopul noii forţe maritime
Scopul noii forţe maritime, care ar fi „comandată, dacă este necesar”, de la cartierul general militar al Regatului Unit din Northwood, nord-vestul Londrei, ar fi acela de a se antrena şi pregăti împreună.
De asemenea, aceasta ar fi „concepută pentru a lupta imediat, dacă este necesar, cu capacităţi reale, planuri de război reale şi integrare reală”, a spus Jenkins, deşi marina a avut dificultăţi în a pune la dispoziţie o navă de război la începutul confilctului cu Iran.
Jenkins a spus că criza din Orientul Mijlociu a pus marina în centrul atenţiei. „Am fost suficient de pregătiţi? Putem lupta astăzi şi, dacă da, cu ce?”, a spus el, adăugând că serviciul are un plan general de acţiune.
Jenkins, fost comandant al marinei regale şi al forţelor speciale, a declarat că „navele de escortă fără echipaj” – drone marine de mari dimensiuni – vor naviga alături de navele de război britanice în următorii doi ani, ca parte a eforturilor de a creşte capacitatea militară, dar la un cost mai mic decât înainte.
Cu toate acestea, deşi Marea Britanie a ameninţat că va confisca petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei, care exportă petrol supus sancţiunilor, nu a făcut acest lucru, în timp ce alte ţări europene au reuşit să o facă.
Rusia a mobilizat fregate pentru a escorta navele supuse sancţiunilor prin strâmtoarea Dover, sfidând avertismentul britanic, făcut public de Keir Starmer pe 25 martie. De atunci, 98 de petroliere supuse sancţiunilor au trecut prin apele britanice.