Bolojan: „Nu va scădea niciun venit”. Guvernul vrea declarații de avere publice și spune că nu există risc de penurie de carburanți

Bolojan: „Nu va scădea niciun venit”. Guvernul vrea declarații de avere publice și spune că nu există risc de penurie de carburanți
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi că noua lege a salarizării din sectorul public are șanse reduse să fie adoptată în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare și că va fi nevoie de încă o sesiune pentru închiderea acestui jalon din PNRR.

În conferința de presă susținută după ședința de guvern, șeful Executivului a prezentat stadiul celor șase proiecte de reformă de care depinde accesarea ultimei tranșe de granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 4,6 miliarde de euro în următoarele trei luni, și a susținut că acestea reprezintă „un instrument de dezvoltare a României”, nu doar condiții impuse de Comisia Europeană.

Bolojan a insistat că noua lege a salarizării nu va reduce veniturile niciunui angajat din sectorul public și că, în timp, aproximativ două treimi dintre salarii vor crește, în timp ce restul vor rămâne temporar la nivelul actual, până vor fi ajunse din urmă. El a explicat că proiectul urmărește reducerea diferențelor salariale dintre instituții care au atribuții similare și a avertizat că respingerea reformei ar însemna revenirea la indexarea generală a salariilor cu inflația, ceea ce ar accentua dezechilibrele existente.

Premierul a anunțat totodată că Guvernul va susține în Parlament menținerea obligativității publicării declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor și a cerut o analiză a angajărilor și a cheltuielilor din sistemul sanitar înainte de deblocarea a mii de posturi solicitate de spitale. Totodată, el a dat asigurări că, în pofida riscurilor generate de războiul din Marea Neagră și de perturbările din transportul petrolului din Kazahstan, România nu se confruntă cu un risc imediat de deficit de carburanți.

ADVERTISING

Întrebat despre o eventuală retrogradare a României la categoria "junk", Bolojan a susținut că indicatorii economici sunt în grafic și că principalul risc îl reprezintă lipsa unui guvern stabil și a unor politici predictibile.

7/23/26: Conferință de presă susținută de premierul Ilie Bolojan

Spotmedia.ro a transmis, în format LIVE TEXT, principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan

  • Am avut azi ultima ședință de guvern înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului în care discuțiile vor fi calate pe PNRR. Urmează o săptămână importantă. Sunt șase capitole importante care corespund unor proiecte depuse în Parlament. Cu excepția unuia dintre ele, pot fi dezbătute fără probleme.
  • Unul este recompensarea personalului din ANAF și Vamă pentru încasările suplimentare. proiectul este avizat de Comisia Europeană.
  • Al doilea este legate de cariera funcționarilor publici. Vor mai fi probabil observații la acest proiect. Un la treilea proiect este codul urbanismului, cu impact mare, de 790 milioane de euro. Este în dezbatere la Comisia de administrație în Cameră, astfel încât de la 1 ianuarie 2028 eliberarea autorizațiilor de construcție în București să se facă de primăria generală, nu de primăriile de sector.
  • Al patrulea proiect vizează decarbonizarea.
  • Un alt domeniu este legat de incompatibilități și de ANI, cu un proiect depus de domnul Predoiu. Un altul încă nefinalizat este cel legat de salarizare. În faza în care suntem, cred că este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare, cred că este nevoie de încă o sesiune extraordinară.
  • PNRR nu este un scop în sine, ci un instrument de dezvoltare a României, de consolidare a sistemelor publice, de stabilire a unor mecanisme prin care sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente. Granturile cumulate în următoarele trei luni înseamnă 4,6 miliarde de euro. Înseamnă consolidarea încrederii în România, în respectarea angajamentelor și în seriozitatea noastră, înseamnă o societate mai așezată, mai bazată pe reguli, fără abordări discreționare.
  • Unul dintre cele mai dificile proiecte este legat de Legea salarizării. Trebuia adoptat anii trecuți, dar a fost pasat de guvernele anterioare. Am considerată că nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci interesul României. Introduce mai multă echitate în salarii, în funcție de puterea economiei și este un mecanism stabil, cu o valoare de referință ce se indexează în funcție de dinamica economică.
  • Avem ministere care au azi salarii duble față de alte ministere, deși fac aproximativ același lucru. Nu va scădea niciun venit. La final vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii vor stagna până când vor fi ajunse din urmă de către cele două treimi.
  • Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la suma de cheltuieli de personale de 166 de miliarde, adică 8,1% din PIB. Pentru 2027, avem 174 de miliarde, adică 7,9% din PIB. Pe aceste sume au semnat partidele un acord. În baza discuțiilor cu sectoarele bugetare. Ministerul Muncii a constatat unele probleme, a văzut care sunt așteptările și propunerea pe care MM a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare. Au fost purtate discuții și cu Comisia Europeană și s-a acceptat un plafon de 12,1 miliarde de lei în plus, adică tot 8,1% din PIB, în funcție de creșterea nominală a PIB-ului.
  • Au continuat negocieri și pe parcurs au apărut discuții privind drepturile salariale prin hotărâri judecătorește, acte subsecvente. Dacă proiectul nu se aplică, indiferent ce guvern vom avea, de la 1 ianuarie vor fi indexate salariile cu inflația pe un an de zile, iar o indexare cu 7% ne duce exact la aceeași creștere de 12 miliarde. Numai că cei care au acum mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au puțin, vor primi puțin.
  • În loc de slogane, de lucruri care sună bine, să venim cu soluții realiste. A nu vota un proiect nu este o soluție pentru anii următori.
  • Proiectul privind incompatibilităților trebuia adoptat în primul trimestru al anului. La data la care dl ministru Marinescu și-a predat mandat era un draft de OUG care nu era pus în acord cu ANI. Domnul Predoiu s-a pus în acord cu Agenția și au avut loc discuții și am avut o propunere care prevedea obligativitatea publicării declarațiilor de avere. A început consultarea cu partidele, însă dl Marinescu nu a mai trimis propuneri, cum a spus inițial.
  • Proiectul s-a înregistrat la Parlament cu mai multe modificări, printre care cea de a nu mai avea obligativitatea publicării declarației de avere. Guvernul va susține în comisii ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate obligatoriu pe site-ul instituției.
  • Un alt proiect este legat de aprobarea acordului de împrumut pentru SAFE. Este nevoie de o lege în așa fel încât România să poată cere avansul de 2,5 miliarde de euro.
  • Atacul cibernetic care a blocat baza de date a Agenției Naționale de Cadastru. Se lucrează la remedierea atacului. Este vorba de STS, SRI și DSNC care spun că nu au fost afectate datele legate de proprietăți. Acum se transferă aplicațiile în cloud-ul guvernamental. Estimarea este că, în cursul săptămânii viitoare, se va relua activitatea Agenției.
  • Consider că discuțiile vor avea loc în Parlament legate de acordarea unei prelungiri pentru contractele care trebuiau închise până la finele lunii să beneficieze de TVA redus, de o prelungire cu o durată de cel puțin care acoperă zilele de nefuncționare la ANCPI, de două săptămâni.
  • Referiri la legea privind salarizarea, anume posturile din sănătate care sunt solicitate a fi deblocate. Este nevoie de un memorandum care trebuie aprobat după o analiză. La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-au solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, mai bine de 10% din numărul de posturi totale. În condițiile în care, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% în sectorul public, gradul mediu de ocupare este de 65%.
  • Cheltuielile de personal medii în spitale este în medie de 65%. Sunt și câteva zeci de spitale în car ajung la 90%, care funcționează doar ca să dea salarii.
  • Managerii de spital încasează două treimi din banii de spitale chiar dacă nu ar trata niciun pacient, iar diferența din decontările de servicii ale spitalelor. Am cerut azi în guvern Ministerul Sănătății ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate dacă cer angajări noi, precum și cele care au un grad de ocupare a paturilor sub medie. Fie personalul să fie dislocat către secții cu activitate, fie să redirecționăm paturile către un necesar în societate, precum paturile de paliație care sunt de numai 4.000. Să lucrăm la cauze, în așa fel încât să avem bani în sănătate pentru serviciile care se oferă pacienților. Dacă vom continua cu acest sistem, nu ne vor ajunge niciodată banii.
  • Avem cam 27.000 de medici în sectorul public. În fiecare an avem 7.000 de absolvenți de medicină generală, jumătate la taxă. Avem 4-5.000 cu rezidențiatul și la final avem 1.000-1.500 angajați în sistem. Avem o înghesuială în orașele mari ca oamenii să intre în sistem, iar în zonele mai puțin dezvoltate avem un deficit de medici.
  • O scurtă informare privind piața carburanților în contextul în care avem situația de război din Marea Neagră ce crește riscul pentru transportatori, atacurile cu drone asupra companiilor care livrează din Kazahstan. În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme. Rompetrol caută rute alternative. dacă nu, producția va scădea în august cu 10-15% la rafinăria Petromidia.
  • Depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal nu poate aproviziona cadențat trenurile care livrează către vestul țării, din cauza trenurilor de pasageri. Activitatea va fi transferată pe durata nopții în așa fel încât să nu avem probleme în perioada următoare.
  • Eventualele modificări din Parlament să nu perturbe activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească. Am discutat cu domnul Nazare la o variantă care să poată fi luată în discuție.
ADVERTISING

Răspunsuri la întrebări:

  • Despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” - Perspectiva bună este că toți indicatorii economici pe primul semestru respectă toate planurile. Deci nu aici sunt problemele. Un element important ține de politicile publice care se promovează, care țin de stabilitatea parlamentară, guvernamentală, de o anumită predictibilitate. Cu cât avem mai repede un guvern stabil și cu politici clare, ferme, care să ia măsuri de consolidare a economiei pe baze sănătoase orice risc ar fi redus substanțial.
  • Dacă ia în calcul să plece din fruntea Guvernului - Dacă plec mâine nu se rezolvă problemele. Problema o rezolvă un guvern stabil, nu eu am contribuit la această situație. Guvernul, cu posibilitățile sale, lucrează în fiecare zi.
  • Despre blocajul legii salarizării și opoziția sindicatelor - Dat fiind că nu s-a ajuns la un acord politic, fără ca cei care nu susțin proiectul să vină cu soluții, am estimat că nu mai există timpul necesar pentru a fi discutat săptămâna viitoare. Vom găsi o formulă prin care să fie adoptat, într-o formulă sau alta.
  • Despre o eventuală reducere a TVA sau a accizei la carburanți - Sunt două posibilități: piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care acum nu poate fi făcută decât la nivel parlamentar. Trebuie făcută atent, nu cu entuziasm, dacă mecanismul propus nu este realist, poate duce la o penurie.
  • De unde vor veni banii pentru majorările salariale - Avem o responsabilitate cu toții pentru adoptarea acestei legi. Fiecare parlamentar are răspunderea pentru votul pe care îl dă. Creșterea fondurilor de salarii este prevăzută pentru anul viitor din veniturile de la bugetul de stat.
  • Ce formulă de guvern consideră că poate asigura stabilitatea - Fiind la guvern, evit să intru în zona declarațiilor politice. Încerc să nu vin cu abordări strict politice. România are nevoie să ducă mai departe măsurile începute de noi.
  • Despre durata mandatului său de premier interimar - Nu cred că se pune problema. Cred că e de evitat orice discurs de a bloca un curs sau altul. Cu cât avem un guvern mai repede, cu atât mai bine.
  • Despre riscul unei penurii de carburanți - Nu vom ajunge în situația penuriei de carburanți. Știrile alarmiste nu ajută această situație. Nu poți să știi ce se întâmplă în Marea Neagră sau în Ormuz, dar s-a dovedit până acum că piața românească a făcut față crizei avute având surse diversificate de aprovizionare. Nu se pune problema unor astfel de situații.
  • Despre situația de la Marie Curie - Situația de la „Marie Curie” este regretabilă. V-am explicat care sunt problemele. Un manager de spital are posibilitatea să mute personal dintr-o zonă în alta, în interiorul spitalului. Trebuie lucrat sistematic ca reașezarea sistemului de sănătate să se facă pe baze corecte.
  • Întrebat ce va face Guvernul dacă pierde procesul de la Înalta Curte - Indiferent ce sentință vom avea, capacitatea de a face rectificări de buget este condiționată de legislația în vigoare, iar Guvernul nu are capacitatea să o facă în momentul de față. Nu văd cum am putea să rezolvăm problema de pe o zi pe alta.
  • Despre decizia de neavizare a marșului Pride de la Oradea - Nu am apucat să mă documenteze, nu cunosc condițiile în care comisia de pe lângă primărie a luat decizia. Nu am datele legate de aceste aspecte. Fiecare autoritate publică legală are competența să stabilească trasee, locuri.
  • Întrebat care sunt cele mai mari inechități salariale din sistemul bugetar - Funcționarii din SGG au salarii la jumătate față de cei de la MIPE care au avut sporuri sau stimulente care le-au dublat salariile. Este doar un exemplu. Limitarea sporurilor, că avem peste 180 de sporuri, unele dintre ele cumulate, stabilirea unor reguli clare nu face decât să facă mai predictibil parcursul unui funcționar. La Ministerul Energiei, toți aveau spor de 40% în funcție de performanțele de anul trecut, cu toate că aveam întârzieri mari în PNRR.
  • Despre modificările aduse proiectului privind declarațiile de avere - Toate proiectele care s-au depus la Parlament, dacă au fost agreate de mai multe grupuri am considerat normal că au șanse mai mari să treacă la vot. ANI a vlaidar textul final, asta am înețeles, dar toate proiectele vor fi supuse dezbaterii și pot fi amendate. Am spus care este poziția Guvernului pe această temă.
  • Întrebat despre fotografiile cu Marcel Ciolacu și Ionel Arsene - În general, ești ceea ce faci, nu ceea ce zici.
  • Despre acuzațiile ministrului Alexandru Rogobete privind deblocarea posturilor din sănătate - În ședința de Guvern nu a ajuns un astfel de material. Înseamnă că nu a avut avizele de la ministerele avizatoare. Neștiind ce spune dl Rogobete, nu pot comenta. Mă voi documenta în ce privește declarațiile domniei sale și dacă va fi cazul îi voi da o replică.
ADVERTISING

Conferința de presă a premierului interimar a avut loc într-un moment important pentru Guvern, care pregătește pachetul de proiecte legislative necesare îndeplinirii jaloanelor din PNRR. Acestea ar urma să fie adoptate în sesiunea extraordinară a Parlamentului convocată pentru 27 iulie.

Pe agenda sesiunii extraordinare se află șase proiecte de lege considerate esențiale pentru deblocarea ultimei tranșe de granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Potrivit PNL, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar celelalte două se află în etapa finală a consultării publice.

Printre cele mai disputate se numără noua lege a salarizării în sectorul public. Cele cinci mari confederații sindicale au cerut joi retragerea proiectului și au anunțat că nu vor mai participa la negocieri, iar PSD a transmis în repetate rânduri că nu îl va vota dacă va duce la scăderea veniturilor unor categorii de bugetari.

Controverse există și în jurul proiectului privind integritatea în funcțiile publice. PSD acuză că modificările propuse de PNL și USR ar slăbi atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, în timp ce UDMR susține că declarațiile de avere ar trebui să rămână confidențiale.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google