Mai mulţi magistraţi susţin că adunările generale ale breslei, convocate marți în toată țara pe tema modificărilor salariale, au fost deturnate politic de CSM.
În ședință au fost prezentate trei puncte diferite care nu erau incluse în convocator – două cu miză politică, iar cealaltă viza „încetarea activităţii instanţei”. Judecătorii contestă rezultatele votului, prezentate de CSM.
Secția pentru Judecători a CSM a adoptat în ședința din 9 iunie o hotărâre de 76 de pagini, prin care susține că urmărește să apere „independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României”, acuzând clasa politică și persoane publice, dar și ONG-uri și instituții de presă, de atacuri la adresa puterii judecătorești.
Ulterior, mai mulți judecători au spus că în ședință nu au existat dezbateri despre persoane, jurnalişti, ONG-uri sau alte entităţi din afara sistemului judiciar.
Cele patru articole supuse la vot
Adunarea Generală a fost convocată dintr-un singur motiv. "În contextul decredibilizării puterii judecătoreşti, pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la observaţiile transmise de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport de legea salarizării", se arată în convocatorul trimis pe 5 iunie, semnat de Cosmin Sterea-Grossu (președinte al Tribunalului București) și consultat de News.ro.
În ședință, Sterea-Grossu a vorbit zece minute despre problemele generate de noul proiect de lege a salarizării, apoi a prezentat punctele care urmau să fie adoptate. Iar atunci au apărut câteva aspecte noi:
- Art. 1 - Denunţă degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
- Art. 2 - Solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să efectueze toate demersurile instituţionale la nivel intern şi internaţional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti şi prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
- Art. 3 - Respinge, ca inacceptabile, dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect.
- Art. 4 - Amână pentru o viitoare şedinţă a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind încetarea activităţii instanţei.
De la legea salarizării, la un "atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei"
Deși convocarea a vizat doar problema salarizării, CSM a transmis în comunicatul de presă că Secţia pentru judecători a constatat "existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor".
Conform instituţiei, "prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică".
Ce spun judecătorii
Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti contactaţi de News.ro au declarat că la Adunarea Generală nu s-a discutat despre raportul de 76 de pagini al CSM.
"A întrebat (preşedintele Sterea-Grossu - n.red.) cine e de acord şi o parte au ridicat mâna, credeau că e vorba de salarizare", a declarat pentru News.ro un judecător prezent la eveniment.
"Nu au numărat voturile din sală. Au fost 176 de persoane prezente, după ce una dintre ele a spus că e împotriva punctelor 1 şi 2, s-a închis şedinţa", a relatat un alt magistrat prezent la Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti.
Situaţii similare au avut loc şi la alte întruniri ale breslei, la diferite instanţe din ţară. Judecătoarea Maria Rădulescu a declarat că în cele zece minute cât a durat Adunarea Generală la Judecătoria Ploieşti nu se puteau discuta cele peste 70 de pagini ale raportului CSMi.
"Preşedintele instanţei ne-a transmis aşa: CSM-ul ne solicită sprijinul în vederea mandatării unor demersuri care vizează stabilirea credibilităţii actului de justiţie în raport cu presiunea politică, dar tot cu referire la salarii şi scăderea lor", a explicat ea.
Forumul Judecătorilor vrea să acționeze în instanță CSM
Şi Forumul Judecătorilor a contrazis, miercuri, Secția pentru judecători a CSM, precizând că judecătorii s-au reunit pentru reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților.
"Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii 1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanților unor organizații neguvernamentale, ziare și site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume și prenume, precum și a unor asociații ale judecătorilor și procurorilor incomode pentru emitent", arată Forumul Judecătorilor.
Potrivit Forumului Judecătorilor, comunicatul publicat de Secția pentru judecători a CSM "distruge orice șansă" a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și induce "o gravă îndoială" asupra credibilității justiției.
Totodată, asociația menționează că analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru "afirmațiile nereale" față de membrii săi.
