Pentagonul este îngrijorat, dar Kievul minimizează scurgerea recentă de documente secrete. Există și date despre implicarea României în susținerea Ucrainei.
România participă, alături de partenerii din NATO, la misiuni de strângere de date, pregătire de luptă și recuperare a soldaților ucraineni. Sunt informații incluse în cele 100 de pagini de documente secrete scurse de la Pentagon, prezentate în exclusivitate de Spotmedia.ro
„România are, mai degrabă, un important rol strategic în susținerea Ucrainei și nu neapărat unul de donator de arme și echipamente (...) în principal, pentru că Armata Română se află încă într-o perioadă de modernizare și adaptare la standardele NATO, că producția de muniție și armament convențional s-a prăbușit după 1990 (...) și pentru că tancurile și avioanele noastre sunt vechi și neadecvate solicitărilor venite de la Kiev”, scrie Emilian Isailă care a analizat documentele.
De altfel, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată marți 11 aprilie la Palatul Cotroceni, s-a decis ca România să cumpere, în premieră, avioane americane multirol de ultimă generație F-35.
Conform unui raport care a circulat în spațiul virtual, pe teritoriul României s-au desfășurat operațiuni de recunoaștere aeriană în adâncime (purtate cu un avion pilotat uman și două drone), exerciții pentru susținerea Ucrainei și pentru descurajarea militară a Rusiei împreună cu națiunile partenere, relevă Spotmedia.
Autoritățile de la București refuză să discute subiectul ajutorului militar oferit Ucrainei. „Cel mai important lucru în acest demers de sprijinire a Ucrainei pentru ca ei să câștige războiul este să fie ajutați eficient, la timp și cu tot ce au nevoie”, afirmase în luna februarie președintele Klaus Iohannis.
„În calitatea noastră de vecin direct al Ucrainei cu granița cea mai lungă, putem să contribuim pentru ca și ajutorul dat de alții să ajungă în Ucraina (...) Într-un război este important să faci lucrurile așa cum trebuie. La sfârșit, când războiul este câștigat, se poate vorbi mai mult. Este în interesul tuturor părților să facem mult și bine atunci când trebuie și să vorbim puțin dar bine”, a susținut președintele.
La rândul său, șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a explicat, într-un interviu pentru BBC, motivele pentru care România nu comunică ajutorul oferit Ucrainei: „Aceasta este politica guvernului meu (...) Și credem că acest lucru este mai bine pentru Ucraina (...) Facem ceea ce trebuie să facem...”
Cât de periculoase sunt informațiile sifonate?
Structurile specializate americane se străduiesc în prezent să verifice autenticitatea și să identifice sursa divulgării documentelor clasificate apărute în ultima perioadă și care oferă, între altele, detalii despre măsuri de asistență militară sau livrări de arme americane pentru Ucraina și despre războiul dus de Rusia, despre China, Africa, activități ale spionajului israelian sau alte subiecte sensibile din Orientul Mijlociu.
Actele - hărți, grafice, fotografii, rapoarte - ar fi datate între 23 februarie și primele zile din martie 2023, dar există suspiciuni că pe rețelele de socializare mai puțin populare, folosite de practicanții de jocuri pe computer online, ar fi apărut documente și înainte de acest interval.
Este, cu siguranță, cea mai vastă operațiune de acest fel, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu un an și două luni.
Iar Pentagonul analizează îndeaproape „cum sunt distribuite acest tip de informații și cui”, a declarat Chris Meagher, asistent pentru afaceri publice al secretarului Apărării, adăugând că scurgerile generează un risc „foarte grav” pentru securitatea națională.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a contactat încă de joi aliații pentru a evalua consecințele, a adăugat Meagher. O anchetă a fost demarată și de procuratura federală americană.
Adevăr sau manipulare?
Departamentul Apărării este în curs de a evalua veridicitatea fotodocumentelor care circulă online pe Twitter, Telegram, Discord și alte platforme de social media.
Acestea „par să conțină materiale sensibile și foarte clasificate”, afirmase duminică adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh. Dar există și suspiciuni că unele ar fi fost manipulate în beneficiul Rusiei.
Astfel, cifrele din bilanțul pagubelor umane suferite de armata Moscovei ar fi fost distorsionate, pentru ca numărul victimelor să pară mai mic. „În ultimele decenii, cele mai de succes operațiuni ale serviciilor speciale ruse au avut loc în Photoshop”, a comentat Andrii Iusov, purtător de cuvânt al Direcției de Informații Militare din Ucraina.
Și oficiali din capitala Statelor Unite au declarat pentru Washington Post că unele documente par să fi fost manipulate, dar altele au fost în concordanță cu rapoartele CIA World Intelligence Review, realizate pentru uzul Casei Albe, Pentagonului și Departamentului de Stat.
Iar site-ul de informații militare Bellingcat scrie că cel puțin un document dintre cele pe care le-a studiat are semnele unei intervenții de editare. În plus, spun jurnaliștii, niciunul dintre fișierele studiate nu este scanat, toate sunt fotografiate. Între timp, noi documente continuă să apară în mediul virtual.
Ce impact ar putea avea scurgerile?
Potrivit CNN, care citează o persoană apropiată președintelui Volodimir Zelenski, la Kiev, conducerea statului ar fi reacționat cu furie și frustrare, dar nu neapărat și surprinsă.
Unul dintre cei mai apropiați consilieri de securitate ai Președintelui, Oleksii Danilov, secretar al Consiliului Național de Apărare al Ucrainei, a apreciat, însă, într-un interviu exclusiv acordat postului public german de televiziune ARD, că „persoana care a vorbit cu CNN” nu ar face parte dintre cei puțini „care știu despre planurile pe care le avem pe teritoriul nostru" și că dintre informațiile scurse, destule nu ar fi fost deloc secrete.
La rândul lui, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak susține că scurgerile nu torpilează planurile de contraofensivă ale Kievului și nici nu pun în pericol relațiile Ucrainei cu partenerii săi occidentali. „Sunt analize normale”, pregătirile sunt încă în desfășurare, a completat oficialul, citat de televiziunile locale.
Agenția de presă Reuters relatează că unul dintre documente, datat 23 februarie și purtând înscrisul „Secret”, menționează că, la rata actuală de utilizare, sistemele de apărare antiaeriană S-300 ale Ucrainei ar urma să fie epuizate până pe 2 mai.
Un alt document vorbește despre discuții interne între oficiali sud-coreeni de vârf pe marginea presiunii pe care Statele Unite o exercită asupra Seulului pentru furnizarea de arme Kievului. Biroul președintelui Yoon Suk Yeol a transmis că nu exclude posibilitatea ca documentele să fi fost fabricate de părți terțe.
Presa americană a spus că scurgerea de informații s-ar putea dovedi valoroasă pentru Rusia, oferind cel puțin o imagine asupra a cât de adânc s-au infiltrat agenții secreți americani în structurile militare ale Moscovei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris luni scurgerile de informații ca fiind „interesante”, minimizând acuzațiile că Moscova ar putea fi în spatele lor. „Toată lumea le studiază, le analizează și le discută pe scară largă”. Întrebat dacă Moscova s-ar afla în spatele lor, Peskov a refuzat să comenteze explicit, dar a precizat „că există tendința de a da mereu vina pe Rusia. Este, în general, o boală".
Cristian Ștefănescu