Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen propune ca Ucraina să se alăture alianței militare, dar fără teritoriile ocupate de Rusia.
Rasmussen a lucrat alături de Andrii Yermak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, în special înaintea ultimului summit NATO de la Vilnius din vară, care s-a încheiat fără nicio invitație pentru Ucraina de a se alătura alianţei.
Cei doi discută acum în profunzime despre locul Ucrainei într-o nouă arhitectură europeană de securitate, inclusiv întrebări practice legate de gradul de aderare a Ucrainei la NATO, scrie The Guardian.
Rasmussen, care a fost şeful NATO între 2009 și 2014, a insistat că un plan pentru aderarea parțială a Ucrainei nu va simboliza o înghețare a conflictului, ci va marca în schimb hotărârea aliaţilor de a avertiza Rusia că nu poate împiedica Ucraina să se alăture NATO.
Următorul summit NATO va avea loc la Washington, în vara viitoare, şi va marca 75 de ani de existenţă ai alianţei. Problema aderării Ucrainei va fi cu siguranță un subiect major pe agendă.
Conducerea Ucrainei a rămas crunt dezamăgită când, sub presiunea SUA și a Germaniei, NATO a emis după summit-ul din vară doar o declarație în care spunea Kievului că i se va oferi o invitație atunci când condițiile o vor permite, respingând să vină cu o dată concretă.
În schimb, s-a înfiinţat un consiliu Ucraina-NATO și s-a aprobat un acord conform căruia membrii NATO vor oferi bilateral garanții de securitate Ucrainei.
Rasmussen consideră că chestiunea aderării Ucrainei la NATO nu poate fi amânată din nou la summit-ul de anul viitor.
„A sosit momentul să facem următorul pas și să extindem o invitație pentru Ucraina să se alăture NATO. Avem nevoie de o nouă arhitectură europeană de securitate în care Ucraina se află în inima NATO”, spune el.
Până acum nu s-a putut vorbi de aderarea Ucrainei la NATO pentru că este imposibil ca unei țări aflate în război să i se ofere calitatea de membru. În temeiul clauzei de apărare colectivă a articolului 5, toate statele membre NATO sunt obligate să vină în apărarea activă a țării aflate în conflict. Iar aderarea la NATO a întregii Ucraine ar fi, de fapt, o notificare că NATO e pe cale să intre în război cu Rusia.
Prin excluderea din NATO a teritoriilor deținute de Rusia, amenințarea unui conflict Rusia-NATO ar fi redusă, susține Rasmussen.
„Credibilitatea absolută a garanțiilor articolului 5 ar descuraja Rusia să organizeze atacuri în interiorul teritoriului ucrainean aflat în interiorul NATO și ar elibera astfel forțele ucrainene să meargă în prima linie”, a declarat Rasmussen.
În anumite privințe, propunerea este similară cu impunerea unei zone de excludere a zborurilor Rusiei, astfel încât aceasta să nu poată zbura deasupra teritoriului ucrainean sau să trimită rachete în orașele ucrainene.
Acum sunt în desfășurare discuții cu specialiști militari, înainte de următorul summit NATO, care să analizeze detaliile ideii, inclusiv modul în care, în contextul schimbării frontului, ar putea fi trasă o linie de demarcație credibilă, care să arate teritoriul ucrainean considerat în interiorul NATO și teritoriul ocupat de Rusia.
Există şi un soi de precedent: Germania de Vest a aderat la alianță în 1955, iar articolul 5 acoperea teritoriul său, dar nu și pe cel al Germaniei de Est.
Rasmussen a prezentat şi trei motive principale pentru care Ucrainei ar trebui să i se ofere calitatea de membru NATO:
- Ucraina în interiorul NATO va acționa ca un bastion împotriva unei Rusii încă agresive.
- „Trebuie să realizăm că zonele gri sunt zone de pericol. Neutralitatea în vechiul sens al lumii nu mai există. Zonele gri devin o tentație pentru Putin de a ataca.
- Armata ucraineană este acum cea mai întărită armată din Europa și ar fi un atu și un exemplu pentru alte puteri europene.
Fostul şef NATO a mai spus că 25 de țări, în plus față de statele din G7, negociază acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina, ca parte a unui acord-cadru numit pactul de securitate de la Kiev, care ar trebui să acționeze ca o punte către aderarea deplină la NATO.
Pactul include transferuri de arme la scară largă, partajare îmbunătățită a informațiilor și sprijin pentru industria de apărare a Ucrainei, astfel încât aceasta să poată produce independent arme și muniții.