Incendiile de vegetație afectează simultan vestul, centrul și sudul Europei, după cinci valuri de căldură și perioade lungi fără ploi. Belgia se confruntă cu posibil cel mai mare incendiu din istoria sa, în Croația o persoană a murit, iar în Grecia, sute de turiști au fost evacuați de pe plaje cu bărcile.
Incendii de mari dimensiuni sunt active sau abia stabilizate și în Spania, Franța, Germania și Marea Britanie. Particularitățile diferă – de la muniție neexplodată care îi împiedică pe pompieri în Germania la evacuarea rămășițelor unor regi medievali în Spania -, dar condițiile care favorizează propagarea sunt aceleași: vegetație foarte uscată, temperaturi ridicate și vânt puternic.
Belgia cere pentru prima dată un ajutor atât de mare
Incendiul izbucnit vineri în High Fens, cea mai mare rezervație naturală din Belgia, a distrus până sâmbătă aproximativ 1.600 de hectare, potrivit autorităților din provincia Liège.
Dacă suprafața va fi confirmată, acesta va fi cel mai mare incendiu de vegetație înregistrat în Belgia. Recordul anterior datează din 2011, când au ars aproape 1.400 de hectare.
Belgia a cerut ajutor prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Au fost mobilizate trei elicoptere și două avioane din Cehia, Suedia și Țările de Jos.
La sol intervin pompieri, militari și fermieri. Apa este pompată din lacurile din zonă pentru a alimenta autospecialele, într-o regiune în care turbăriile și vegetația uscată permit focului să înainteze și să ardă inclusiv în profunzimea solului.
Cauza incendiului nu a fost stabilită. Provincia Liège se afla însă de la sfârșitul lunii iulie sub avertizare ridicată sau foarte ridicată. Autoritățile descriau seceta drept una excepțională, comparabilă cu cele din 2018 și 1970, și interziseseră focul în apropierea zonelor naturale.
Croația: o evacuare dramatică într-o zonă turistică
Cel mai grav bilanț uman a fost înregistrat pe coasta Dalmației. Focul izbucnit în apropiere de Lokva Rogoznica s-a propagat rapid spre Omiš, o stațiune situată la aproximativ 25 de kilometri de Split.
O persoană a murit, 42 au fost rănite, iar șapte se află în stare gravă, potrivit The Guardian. Aproximativ 1.200 de turiști și localnici au fost evacuați.
Flăcările au ajuns la case, mașini și unități turistice. Unele drumuri au fost blocate de vehiculele abandonate de oamenii care încercau să fugă, îngreunând accesul echipelor de intervenție.
Peste 300 de pompieri au fost mobilizați. Vântul și pădurile de pin au favorizat avansul rapid al focului spre zona locuită.
Cauza incendiului este încă investigată. Nu există deocamdată o confirmare că focul a fost pus intenționat sau provocat prin neglijență.
Grecia: peste 300 de oameni scoși de pe plaje cu bărcile
În peninsula Halkidiki, incendiul a ajuns în apropierea stațiunii Siviri, unde fumul și flăcările au blocat mai multe căi de evacuare.
Garda de Coastă a transportat cu bărcile peste 300 de turiști și localnici. Alte persoane au plecat pe cale terestră din Siviri și din zonele apropiate.
Peste 140 de pompieri au intervenit cu sprijinul a nouă avioane și șapte elicoptere. Un pompier a fost rănit, mai multe locuințe și apartamente de vacanță au fost avariate, iar circulația dintre Siviri și Kassandreia a fost întreruptă, relatează Reuters.
Cauza nu a fost stabilită. Datele pompierilor greci arată însă că majoritatea incendiilor pentru care au fost făcute arestări în acest an au fost provocate prin neglijență. Dintre cele 145 de arestări înregistrate până la începutul lunii iulie, 134 au vizat incendii accidentale și numai 11 suspiciuni de incendiere intenționată.
Spania: 40.000 de hectare și patrimoniu medieval evacuat
În provincia Huelva, din sudul Spaniei, un incendiu a afectat aproximativ 31.000 de hectare și a dus la evacuarea a 700 de persoane.
Un alt front major arde în Aragón. Focul a depășit 9.000 de hectare și a impus evacuarea a 16 localități. Din calea flăcărilor au fost îndepărtate inclusiv rămășițele a trei regi ai Aragonului din secolul al XI-lea, aflate în mănăstirea San Juan de la Peña.
Au fost evacuate și obiecte de patrimoniu, între care veșminte ceremoniale și picturi. Rămășițele regilor au fost transportate la muzeul din Huesca, la aproximativ 80 de kilometri distanță, potrivit Reuters.
Mănăstirea nu fusese atinsă de foc până vineri, dar autoritățile au decis să nu riște pierderea unor obiecte care nu ar putea fi înlocuite.
Temperaturile ridicate și vântul alimentează ambele incendii. Cauzele inițiale sunt în curs de investigare.
Franța: un nou incendiu în pădurile de lângă Bordeaux
Un incendiu izbucnit în Landes, în sud-vestul Franței, a distrus aproximativ 1.100 de hectare de pădure de pin și a determinat evacuarea celor 525 de locuitori din Luglon.
Focul a ajuns la aproximativ doi kilometri de centrul localității. La intervenție participă 500 de pompieri și șase aeronave, iar mai multe drumuri au fost închise, potrivit Reuters.
Regiunea fusese deja afectată în iulie de un incendiu care a ars peste 50.000 de hectare și a obligat aproximativ 220.000 de oameni să plece din calea focului.
Franța traversează cel mai grav sezon de incendii din istoria recentă. Aproape 500 de persoane, între care 183 de minori, au fost reținute de la începutul lunii iulie în anchete privind declanșarea unor incendii. Cazurile includ atât incendieri intenționate, cât și fapte comise din neglijență.
Cauza focului din Landes nu a fost încă anunțată.
Germania: focul și muniția din al Doilea Război Mondial
Peste 2.000 de locuitori ai satului Gey, din vestul Germaniei, au fost evacuați după ce un incendiu de aproximativ 300 de hectare a ajuns la 300 de metri de case.
Pompierii nu au putut intra în toate zonele afectate deoarece pădurea Hürtgen conține muniție neexplodată din al Doilea Război Mondial. Exploziile produse de căldură au făcut intervenția și mai periculoasă.
Armata germană a trimis vehicule blindate pentru deschiderea unor căi de acces. Sâmbătă, incendiul nu mai înainta, dar locuitorilor nu li se permisese încă să se întoarcă acasă, iar autoritățile se pregăteau pentru intensificarea vântului, potrivit Reuters.
Marea Britanie, devenită și ea „o cutie cu chibrituri”
În Marea Britanie, incendiile au atins un nivel record pentru al doilea an consecutiv. Țara a trecut în această vară prin cinci valuri de căldură, iar seceta afectează aproape trei sferturi din Anglia și întregul teritoriu al Țării Galilor.
La Stourbridge, lângă Birmingham, un incendiu pornit de pe un câmp s-a extins peste un teren de golf și a ajuns într-un cartier. Nouăsprezece locuințe au fost distruse, alte 18 au fost avariate, iar 54 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, relatează The Guardian.
Cauza este investigată. Există suspiciuni privind o activitate umană, dar nicio concluzie oficială.
Guvernul a trimis o avertizare de urgență pe telefoanele din Anglia și Țara Galilor și a interzis temporar vânzarea grătarelor de unică folosință. Militarii sprijină pompierii în sudul Țării Galilor.
Ce au în comun incendiile
Nu există o singură cauză a tuturor acestor incendii. Focul poate porni de la o țigară, un grătar, lucrări cu scântei, instalații electrice, incendiere deliberată sau, mai rar în anumite regiuni europene, de la fulgere.
Schimbările climatice nu aprind direct vegetația. Ele creează însă condițiile în care o scânteie se poate transforma rapid într-un incendiu greu de controlat.
Valurile repetate de căldură reduc umiditatea din sol și din plante. Seceta transformă iarba și pădurile în combustibil. Vântul transportă scânteile, schimbă direcția frontului și poate împinge flăcările spre localități înainte ca evacuarea să fie încheiată.
Diferența față de incendiile considerate cândva tipic mediteraneene este extinderea spre nord. Belgia, Germania, Marea Britanie, nordul Franței și sudul Suediei se confruntă acum cu riscuri care erau mult mai rare în urmă cu câteva decenii.
Comisia Europeană avertizează că incendiile devin mai mari, mai frecvente și mai distructive, iar sezonul începe mai devreme și durează mai mult. Pentru vara aceasta, UE a pregătit cea mai mare operațiune comună de până acum: 777 de pompieri din 14 țări, 22 de avioane și cinci elicoptere, potrivit Mecanismului european de protecție civilă. (S.D.S.)
