Guvernul a adoptat, joi, două proiecte de lege iniţiate de MApN care vor permite Armatei să doboare dronele care pătrund în spațiul aerian al României.
Dronele vor fi supuse acelorași rigori ca și aparatele de zbor, cu pilot la bord.
Cele două proiecte de lege au fost lansate la un an și trei luni de la primul astfel de incident, când bucăți dintr-o dronă rusească provenită din războiul din Ucraina, au căzut pe teritoriul național, în județul Tulcea, la Plauru.
Guvernul a făcut, în sfârşit, primul pas, urmează ca legile să fie dezbătute și votate de Parlament, apoi promulgate de președinte, pentru a intra în vigoare.
Primul proiect stabilește care sunt instituțiile ce vor lua decizii pentru prevenirea sau contracararea intrărilor în spațiul aerian național de către aeronave, drone și alte vehicule aeriene.
"Prin adoptarea acestui act normativ se va crea un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național, precum și de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creșterea siguranței și securității aviației”, a spus Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, citat de Mediafax.
„Pe scurt, este vorba de următorul lucru: Aparatele de zbor fără pilot la bord vor beneficia de atenția și de rigorile care sunt prevăzute în această clipă pentru aparatele de zbor cu pilot la bord, din perspectivă civilă, dar și din perspectivă militară”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Al doilea proiect propus de MApN se referă la acțiunile care pot fi luate în cazul intrării în spațiul aerian de drone, fără a fi nevoie de impunerea unei stări excepționale pe teritoriul României.
Legea are în vedere "desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român".
"Acest act urmărește crearea cadrului juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului nostru. Proiectul de lege asigură completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea și desfășurarea misiunilor și operațiilor pe timp de pace pe teritoriul național de către forțele armate”, a explicat Constantin.
Printre măsurile de reacție pot fi luarea sub control al zborului acestora, neutralizarea – prin dezactivarea funcțiilor de comandă și control, sau distrugerea – aceasta din urmă se aplică ca soluție de ultimă instanță. “Măsurile sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor”, se subliniază în proiectul de lege, citat de Biziday.