Cristi Danileț a câștigat definitiv la CEDO împotriva României - Hotărârea confirmă libertatea de exprimare pentru magistrați

Cristi Danileț a câștigat definitiv procesul împotriva României la CEDO, privind libertatea de exprimare.

Fostul judecător a fost sancționat în 2019 de CSM (condus atunci de celebra Lia Savonea), pentru două postări pe Facebook.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menținut astfel soluția favorabilă reclamantului pronunțată inițial în februarie 2024.

Decizia Marii Camere vine după ce Guvernul a solicitat rejudecarea hotărârii prin care Curtea constatase că statul român a încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind libertatea de exprimare, prin sancționarea disciplinară a magistratului pentru nişte postări pe Facebook.

Marea Cameră a respins argumentele Guvernului și a confirmat că sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț a fost disproporționată.

Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă și are valoare de standard obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.

Curtea a stabilit că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceștia au dreptul să se exprime public, inclusiv pe rețelele sociale, cu privire la chestiuni de interes general, precum funcționarea Justiției și statul de drept.

Cauza a fost analizată de Marea Cameră după o procedură excepțională, rezervată dosarelor care ridică probleme majore de drept.

Audierea a avut loc la 18 decembrie 2024, la Strasbourg, Cristi Danileț fiind prezent și asistat de avocatele Nicoleta Popescu și Mihaela Ghirca-Bogdan.

În cadrul ședinței au avut loc pledoarii orale, procedură rară în fața CEDO, dezbaterile fiind urmărite de magistrați și studenți la drept din mai multe state europene.

„Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Este o discuție despre standardele libertății de exprimare în spațiul public, importantă pentru toți magistrații”, a declarat avocata Nicoleta Popescu, cea care l-a reprezentat pe Cristi Danileț.

La rândul său, avocata Mihaela Ghirca-Bogdan a subliniat concluziile esențiale ale Curții: „Obligația de rezervă există, dar ea nu poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației”.

În motivarea sa, Marea Cameră a atras atenția și asupra riscului de autocenzură („chilling effect”), arătând că inclusiv sancțiunile disciplinare considerate minore pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.

Cristi Danileț a salutat hotărârea și a subliniat importanța ei dincolo de cazul personal: „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei”.

Fostul judecător Cristi Dănileț îi spune lui Nicușor Dan ce are de făcut după documentarul Recorder: „E de ajuns”

Fostul judecător a precizat că nu a solicitat daune morale statului român: „Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept”.

Cronologia cazului Danileţ

2017–2018 – Perioadă de tensiune majoră privind independența Justiției, pe fondul modificării legilor justiției și al protestelor magistraților.
2019 – Cristi Danileț este sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook: una privind funcționarea justiției și un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care a vorbit public despre probleme din sistem; una privind un subiect de interes general, fără legătură directă cu actul de justiție – numirea șefului Statului Major al Armatei.
Cercetarea disciplinară face parte dintr-un set de 7 cercetări disciplinare demarate împotriva lui Cristi Danileț într-un interval de numai 3 ani.
2019 – Inspecția Judiciară îl cercetează disciplinar și dispune exercitarea acțiunii disciplinare pentru încălcarea art. 99 lit.a din Legea nr.303/2004 și sesizează CSM.
2019 – Secția pentru Judecători (completul disciplinar din cadrul CSM, 6 judecători pentru și 3 împotrivă) îi aplică sancţiunea disciplinară constând în “diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 5 % pe o perioadă de 2 luni”
2020 – Înalta Curte de Casație și Justiție menține sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț
2021 – Cristi Danileț sesizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând încălcarea libertății de exprimare (art. 10 CEDO) și a art. 8 privind dreptul la viață privată.
20 februarie 2024 – O Cameră a CEDO, formată din 7 judecători, pronunță hotărârea în cauza Danileț v. România și constată încălcarea art. 10 din Convenție. Curtea nu reține încălcarea art. 8 privind dreptul la viață privată.
2024 – Guvernul României formulează cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră, contestând hotărârea din februarie 2024.
18 decembrie 2024 – Are loc audierea publică în fața Marii Camere a CEDO, la Strasbourg, în fața unui complet de 17 judecători.
15 decembrie 2025 – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunță hotărârea definitivă, menținând soluția din 2024 și confirmând încălcarea libertății de exprimare a magistratului Cristi Danileț.

Cazul Danileț v. România este considerat un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind libertatea de exprimare a magistraților și vine într-un moment în care mai mulţi magistraţi români critică sistemul de justiţie.