Se pare că grupul de lucru pentru Groenlanda a început cu stângul, după ce Casa Albă a declarat că ar fi fost creat doar pentru discuții tehnice privind achiziția insulei de către americani. Evident că, la aşa afirmaţie, Danemarca a reacţionat ferm: dacă asta e premisa americanilor, discuțiile vor fi extrem de scurte.
În acest context tensionat, o delegație de congresmeni americani (care include şi republicani) a venit vineri la Copenhaga, unde simbolic pe clădirea Parlamentului danez este arborat steagul Groenlandei.
În mod neașteptat, Danemarca a primit sprijin oficial din partea Rusiei. Iar Franţa ameninţă voalat: O eventuală preluare a Groenlandei de către SUA ar pune în pericol relațiile comerciale dintre UE și Statele Unite. În schimb, Italia nu vede rostul de a trimite trupe europene pe marea insulă arctică, ba chiar a ironizat propunerea.
Casa Albă anunţă discuţii tehnice despre achiziţia insulei
După întâlnirea de miercuri cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de Stat Marco Rubio, miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei au anunțat deschiderea unui nou canal diplomatic cu Washingtonul pentru a discuta „dezacordurile fundamentale” legate de Groenlanda. Este vorba despre un grup de lucru bilateral, menit, potrivit părții daneze, să clarifice pozițiile politice și de securitate.
Casa Albă a oferit însă o interpretare diferită. Purtătoarea de cuvânt a președintelui Donald Trump, Karoline Leavitt, a declarat că grupul de lucru ar fi fost creat pentru „discuții tehnice privind achiziționarea Groenlandei”, afirmație respinsă rapid de Copenhaga.
Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a reacționat ferm, într-o declarație pentru postul TV2, reiterând poziția oficială a Danemarcei. El a avertizat că, dacă Statele Unite vin la masa negocierilor cu ideea unei preluări teritoriale, discuțiile vor fi extrem de scurte. „Dacă acesta este punctul de plecare, va fi o serie foarte, foarte scurtă de întâlniri”, a spus Rasmussen, citat de The Guardian.
Vineri, o delegație de congresmeni americani se află la Copenhaga pentru discuții cu oficiali danezi și groenlandezi, inclusiv cu ministrul Rasmussen. Cu această ocazie, pe clădirea Parlamentului danez este arborat steagul Groenlandei, un gest cu puternică încărcătură simbolică.
Rusia și Franța intervin
În mod neașteptat, Danemarca a primit sprijin din partea Rusiei.
Kremlinul a transmis că Groenlanda este teritoriu danez și că situația de securitate din jurul insulei este „extraordinară” din perspectiva dreptului internațional. Moscova a criticat totodată Occidentul pentru afirmațiile potrivit cărora Rusia și China ar reprezenta o amenințare pentru Groenlanda, invocând „standardele duble” ale puterilor occidentale.
Anterior, emisarul special al președintelui Vladimir Putin pentru investiții, Kirill Dmitriev, a ironizat posibilitatea ca Groenlanda să devină al 51-lea stat american.
Franța a transmis, la rândul său, un avertisment clar Washingtonului.
Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a declarat pentru Financial Times că o eventuală preluare a Groenlandei de către SUA ar însemna „depășirea unei linii” și ar putea pune în pericol relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
„Dacă s-ar întâmpla așa ceva, am intra într-o lume complet nouă și ar trebui să ne adaptăm în consecință”, a spus Lescure, subliniind totodată importanța menținerii dialogului cu SUA „atâta timp cât liniile care nu trebuie trecute nu sunt trecute”.
Congresmenii americani încearcă să calmeze tensiunile
Delegația americană aflată vineri la Copenhaga este formată din 11 parlamentari și este condusă de senatorul democrat Chris Coons. Aceștia urmează să se întâlnească cu premierul danez Mette Frederiksen și cu liderul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen.
Delegația îi include și pe senatorii republicani Thom Tillis și Lisa Murkowski, însă este alcătuită în mare parte din parlamentari democrați.
Chris Coons a declarat că scopul vizitei este de a asigura Danemarca și Groenlanda de sprijinul Congresului american. „Într-un moment de instabilitate internațională tot mai mare, trebuie să ne apropiem de aliați, nu să îi îndepărtăm”, a afirmat senatorul, citat de Reuters.
Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, a avertizat că retorica privind preluarea Groenlandei subminează NATO și favorizează adversarii alianței, Rusia și China. „Există îngrijorări reale și profunde aici, în Danemarca și Groenlanda. Ele sunt de înțeles atunci când încrederea este zdruncinată”, a spus Shaheen, adăugând că există „un sprijin covârșitor pentru NATO și pentru relația SUA–Danemarca din partea ambelor partide din Congres”.
Misiune de recunoaștere în Groenlanda
O misiune de recunoaștere condusă de Danemarca în Groenlanda va analiza dacă este posibilă desfășurarea de avioane Eurofighter și utilizarea fregatelor pentru supraveghere maritimă în Arctica, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Berlin, citat de Reuters.
Scopul demersului este evaluarea nivelului de securitate din regiunea arctică și a modului în care statele aliate pot contribui, în comun, la întărirea acesteia în cadrul NATO. „Este vorba de a analiza dacă Arctica este securizată și în ce măsură putem contribui la acest lucru împreună cu partenerii noștri din NATO”, a explicat purtătorul de cuvânt.
Evaluarea va include exerciții de planificare care pot implica aeronave de patrulare maritimă P-8 Poseidon, desfășurarea de fregate sau a altor unități navale pentru supraveghere maritimă și, eventual, trimiterea de avioane de luptă Eurofighter.
Inițiativa vine după ce Danemarca a obținut acordul pentru trimiterea unei misiuni militare europene în Groenlanda. Franța, Suedia, Germania și Norvegia au anunțat deja că vor trimite personal militar în Groenlanda, acestui demers alăturându-se ulterior Olanda, Finlanda și Regatul Unit, într-un efort coordonat de consolidare a prezenței europene în Arctica.
Italia respinge ideea trimiterii de trupe europene
În acest timp, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a respins ideea desfășurării de trupe europene în Groenlanda. El a declarat că nu vede utilitatea unei astfel de măsuri și a ironizat propunerea, întrebând „ce ar putea face o sută, două sute sau trei sute de soldați” pe insulă.
„Nu este o competiție despre cine trimite mai mulți militari în lume”, a spus Crosetto, citat de agenția ANSA, sugerând că NATO ar trebui să joace un rol de coordonare în acest caz.