Oficiali, diplomați, experți din cadrul NATO schițează potențiale strategii de descurajare a președintelui american Donald Trump care își dorește cu ardoare Groenlanda.
Dacă înainte guvernele europene nu și-au dat seama că amenințările lui Trump de a ocupa Groenlanda erau serioase, acum înțeleg cu cine au de-a face. Factorii de decizie politică nu mai ignoră retorica exacerbată a președintelui SUA și caută cu disperare un plan pentru a-l opri, scrie Politico.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o stare agresivă, iar noi trebuie să fim pregătiți”, a spus pentru publicația citată un diplomat UE informat despre discuțiile în curs.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a precizat, miercuri, că intenționează să discute săptămâna viitoare cu oficiali danezi o achiziție americană a Groenlandei. Casa Albă a declarat că preferința lui Trump ar fi să obțină teritoriul printr-o negociere și, de asemenea, că va lua în considerare achiziționarea insulei – dar că o preluare militară este posibilă.
Pe măsură ce eforturile diplomatice s-au intensificat în Europa, ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot a declarat că el și omologii săi din Germania și Polonia au discutat despre un răspuns european comun la amenințările lui Trump.
„Groenlanda nu e de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze”, le-a spus Barrot reporterilor.
„Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem, de fapt, în trusa de instrumente. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face ce vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani”, a spus un fost parlamentar danez.
Oficiali, diplomați și experți din interiorul NATO au vorbit pentru Politico despre modul în care Europa l-ar putea descuraja pe președintele SUA să ajungă atât de departe și care sunt opțiunile sale, dacă va reuși. Li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber.
Opțiunea 1: Găsirea unui compromis
Trump spune că Groenlanda este vitală pentru interesele de securitate ale SUA și acuză Copenhaga că nu face suficient pentru a o proteja împotriva creșterii activității militare chineze și rusești în Arctica.
O soluționare negociată care îl va face pe Trump să iasă din discuții cu ceva ce poate prezenta ca o victorie și care va permite Danemarcei și Groenlandei să salveze aparențele este probabil cea mai rapidă cale de ieșire din probleme.
Un fost oficial NATO de rang înalt a sugerat că alianța ar putea media între Groenlanda, Danemarca și SUA, așa cum a făcut cu membrii alianței, Turcia și Grecia, în disputele dintre acestea.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri că Trump și consilierii săi nu cred că Groenlanda este securizată în mod corespunzător. „Pe măsură ce gheața se dezgheață și pe măsură ce rutele din Arctica și Nordul Îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc de securitate foarte serios pentru continentul Statelor Unite ale Americii.”
Aliații NATO iau în considerare, de asemenea, noi propuneri către Trump care ar putea consolida securitatea Groenlandei, în ciuda unei opinii larg răspândite că orice amenințare directă din partea navelor rusești și chineze la adresa teritoriului este exagerată.
Trei diplomați NATO au și alte propuneri pe care alianța le poate lua în considerare:
- accelerarea cheltuielilor pentru apărare în zona arctică;
- organizarea mai multor exerciții militare în regiune;
- detașarea de trupe pentru a securiza Groenlanda și a liniști SUA, dacă este necesar.
Alianța ar trebui să fie, de asemenea, deschisă la înființarea unui sistem „Arctic Sentry” - mutarea activelor sale militare în regiune - un proiect similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry, au declarat doi dintre diplomați.
„Orice se poate face” pentru a consolida prezența alianței în apropierea Groenlandei și a satisface cerințele lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, crede un diplomat din cadrul NATO.
Trump spune, de asemenea, că își dorește Groenlanda pentru vastele zăcăminte minerale și potențialele rezerve de petrol și gaze. Dar există un motiv pentru care Groenlanda a rămas în mare parte neexploatată: extragerea resurselor din terenul său neprimitor este dificilă și foarte costisitoare, ceea ce le face mai puțin competitive decât importurile chinezești.
Emisarii Danemarcei spun că au încercat ani de zile să pledeze pentru investiții în Groenlanda, dar omologii lor europeni nu au fost receptivi - deși un diplomat UE a menționat că există semne că atitudinea se schimbă.
Opțiunea 2: Să dea Groenlandei o grămadă de bani
Administrația Trump și-a pus amprenta în sprijinul mișcării de independență a Groenlandei. Ideea pe care mizează este că, dacă teritoriul arctic părăsește Regatul Danemarcei și semnează un acord cu SUA, va fi inundat de bani americani.
Deși Trump a refuzat în repetate rânduri să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua Groenlanda, el a insistat, de asemenea, că dorește ca aceasta să vină de bunăvoie.
UE și Danemarca încearcă să-i convingă pe groenlandezi că le pot oferi un acord mai bun.
Bruxelles-ul intenționează să-și dubleze cheltuielile pentru Groenlanda începând cu 2028, în cadrul planurilor bugetare pe termen lung elaborate după ce Trump a început să revendice teritoriul deținut de danezi.
Conform unui proiect al Comisiei Europene, publicat în septembrie și care va fi supus unor negocieri ulterioare între țările membre, UE aproape ar dubla cheltuielile pentru Groenlanda la 530 de milioane de euro pentru un interval de șapte ani începând cu 2028.
Asta pe lângă banii pe care Danemarca îi trimite Groenlandei ca parte a acordului său cu teritoriul autonom.
Groenlanda ar fi, de asemenea, eligibilă să solicite o finanțare UE suplimentară de 44 de milioane de euro pentru teritorii îndepărtate asociate cu țări europene, conform aceluiași document.
Sprijinul danez și european se concentrează în prezent în principal pe asistență socială, asistență medicală, educație și tranziția verde a teritoriului. În cadrul noilor planuri de cheltuieli, acest accent s-ar extinde la dezvoltarea capacității insulei de a extrage resurse minerale.
„Avem foarte, foarte mulți oameni sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este în urmă, iar resursele noastre sunt preluate în principal fără profit bun către Groenlanda, dar mai ales pentru companiile daneze”, a declarat Kuno Fencker, un deputat de opoziție groenlandez pro-independență.
O ofertă atractivă din partea Danemarcei și a UE ar putea fi suficientă pentru a-i ține pe groenlandezi departe de America.
Opțiunea 3: Represalii cu „bazooka comercială”
Încă de la primul mandat al lui Trump, „s-au depus multe eforturi pentru a încerca să se analizeze cum să asigurăm securitatea europeană, securitatea nordică, securitatea arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, care oferă instruire și educație forțelor de apărare daneze.
„Este greu, dar e posibil. Însă nu știu dacă a luat cineva în considerare serios asigurarea securității europene împotriva Americii. Este, pur și simplu, o nebunie”, a spus Crosbie.
UE are la dispoziție un instrument politic puternic, pe care l-ar putea folosi pentru a-l descuraja pe Trump: Instrumentul Anticoercitiv, „bazooka comercială” creată după prima administrație Trump, care permite UE să riposteze împotriva discriminării comerciale.
UE a amenințat că va folosi „bazooka”, după ce Trump a impus tarife vamale blocului comunitar, dar a renunțat în iulie, după ce cele două părți au ajuns la un acord.
Având în vedere că SUA încă impun tarife vamale UE, Bruxelles-ul ar putea relua ofensiva.
„Avem exporturi către Statele Unite puțin peste 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime din aceste bunuri avem o cotă de piață de peste 50% și e absolut clar că aceasta este și puterea din mâinile noastre”, a declarat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului European.
Dar Trump ar trebui să înțeleagă că UE vorbește serios, având în vedere că ultima dată toate declarațiile sale dure s-au dovedit a fi inutile.
Opțiunea 4: Soldați pe teren
Dacă SUA decid să cucerească Groenlanda prin forță militară, europenii nu ar putea face prea multe pentru a preveni acest lucru.
„Nu-i poți ataca preventiv pe americani înainte ca aceștia să revendice Groenlanda, întrucât acest lucru ar avea loc înainte de a avea un act de război”, a spus Crosbie. „Dar în ceea ce privește răspunsul la prima mișcare... Dacă americanii au un grup foarte mic de oameni, ai putea încerca să-i arestezi, pentru că ar fi un act ilegal.”
Dacă SUA intervin dur, atunci e altă poveste.
Din punct de vedere legal, este posibil ca Danemarca să fie obligată să răspundă militar. Conform unui ordin permanent din 1952, trupele ar trebui „să înceapă imediat lupta fără a aștepta sau a cere ordine” în „cazul unui atac asupra teritoriului danez”.
Țările europene ar trebui să analizeze posibilitatea desfășurării de trupe în Groenlanda - dacă Danemarca o solicită - pentru a crește costul potențial al acțiunii militare americane, a declarat un diplomat UE, reiterând sugestiile conform cărora Berlinul și Parisul ar putea trimite forțe pentru a descuraja orice incursiune.
Deși e puțin probabil ca aceste forțe să poată rezista unei invazii americane, ele ar acționa ca factor de descurajare.
„Ar putea exista un efect de capcană în care există anumite grupuri de oameni care stau fizic în cale, precum o situație de tip Piața Tiananmen, ceea ce ar putea forța armata (americană) să folosească violența sau să dea înapoi”, a spus Crosbie.
Dar această strategie vine cu un cost ridicat, a avertizat el. „Este un teritoriu complet neexplorat, dar e foarte posibil să pierdem viețile oamenilor în încercarea de a respinge revendicarea americană asupra Groenlandei.”
T.D.