Ideea ca Statele Unite să preia Groenlanda părea, până nu demult, o excentricitate tipică lui Donald Trump. Astăzi, însă, oficiali europeni și experți în securitate privesc scenariul cu mult mai multă seriozitate.
O analiză publicată de Politico arată că există o strategie coerentă, în mai multe etape, prin care Washingtonul ar putea ajunge să controleze insula arctică bogată în resurse, aflată în prezent sub suveranitatea Danemarcei.
Problema de fond este dublă: Groenlanda aparține Danemarcei, iar majoritatea populației locale nu dorește să devină parte a Statelor Unite. Cu toate acestea, potrivit surselor Politico, administrația Trump ar fi deja cu câteva mutări înainte în acest joc geopolitic.
Mai îngrijorător pentru europeni este faptul că strategia descrisă seamănă izbitor cu tacticile folosite de Vladimir Putin în extinderea influenței Rusiei.
Pasul 1: Alimentarea mișcării de independență
Primul pas ar fi accelerarea desprinderii Groenlandei de Danemarca. Teritoriul este semiautonom, iar o eventuală independență ar permite Nuuk, capitala Groenlandei, să semneze acorduri directe cu Washingtonul, fără aprobarea Copenhagăi.
Potrivit unui sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, dar doar 28% sunt explicit împotrivă - un teren fertil pentru campanii de influență. Presa daneză și serviciile de informații de la Copenhaga au avertizat deja că Groenlanda este ținta unor astfel de operațiuni.
Politico notează că metodele amintesc de cele folosite de Rusia în Europa de Est, în state precum Moldova, România sau Ucraina: mobilizarea actorilor locali favorabili, amplificarea artificială a mesajelor în mediul online și crearea impresiei că un anumit rezultat este inevitabil.
În acest context, declarațiile venite din cercul apropiat al lui Donald Trump nu sunt întâmplătoare. Adjunctul său de cabinet, Stephen Miller, a afirmat că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”, iar vicepreședintele JD Vance a vorbit despre „autodeterminarea” groenlandezilor și un posibil „parteneriat” cu Washingtonul.
Pasul 2: O ofertă „prea bună” pentru a fi refuzată
Dacă Groenlanda ar vota pentru independență, următoarea etapă ar fi aducerea insulei sub influența directă a SUA. Integrarea ca stat american este o variantă evocată în cercurile republicane, dar respinsă categoric de populația locală: 85% dintre groenlandezi se opun unei astfel de soluții.
Mult mai plauzibil este un acord de tip „Compact de Liberă Asociere”, similar celor semnate de SUA cu Micronezia sau Insulele Marshall. În schimbul protecției și al sprijinului economic, Washingtonul ar obține libertate totală de operare militară pe teritoriul Groenlandei.
Susținători ai independenței din Groenlanda spun că o astfel de ofertă ar fi, cel puțin la nivel simbolic, mai favorabilă decât relația actuală cu Danemarca. Experții militari avertizează însă că Trump este un negociator imprevizibil și că beneficiile pentru populația locală ar putea fi doar temporare.
Pasul 3: Atragerea Europei de partea SUA
Un obstacol major ar fi opoziția statelor europene, în special a Danemarcei și a aliaților săi din UE. Însă Politico subliniază că administrația Trump ar putea folosi un atu strategic: Ucraina.
Pe fondul negocierilor de pace cu Rusia, Kievul cere garanții solide de securitate din partea SUA. Un diplomat european a descris posibilitatea unui „troc geopolitic”: sprijin american mai ferm pentru Ucraina, în schimbul acceptării unui rol extins al SUA în Groenlanda.
Pentru Europa, alternativa - o confruntare directă cu Trump, cu riscul unor represalii politice sau economice - ar putea fi și mai costisitoare.
Pasul 4: Intervenția militară
Dacă Groenlanda sau Danemarca ar refuza orice aranjament, rămâne scenariul extrem: intervenția militară. Potrivit experților citați de Politico, o astfel de operațiune ar fi relativ simplă din punct de vedere logistic.
SUA au deja personal militar la baza Pituffik și o prezență permanentă pe teren, în timp ce Groenlanda nu dispune de armată proprie, iar capabilitățile daneze din zonă sunt limitate. În aceste condiții, preluarea controlului asupra capitalei Nuuk ar putea avea loc „în mai puțin de o oră”.
Un asemenea gest ar fi ilegal din perspectiva dreptului internațional și ar pune sub semnul întrebării însăși existența NATO. Deocamdată, diplomații Alianței spun că scenariul nu este iminent, dar admit că negocieri dure sunt inevitabile.