Casa Albă a confirmat marți că președintele Donald Trump și consilierii săi discută activ opțiuni pentru achiziționarea Groenlandei, subliniind explicit că utilizarea armatei americane este „întotdeauna o opțiune”. Declarația marchează cea mai dură poziționare de până acum a administrației Trump pe acest subiect, în contextul unui climat internațional extrem de tensionat.
„Președintele Trump a făcut cunoscut faptul că achiziționarea Groenlandei este o prioritate de securitate națională a Statelor Unite și este vitală pentru descurajarea adversarilor noștri în regiunea arctică”, a transmis Casa Albă într-un răspuns oficial pentru Reuters.
„Președintele și echipa sa discută o serie de opțiuni pentru a urmări acest obiectiv important de politică externă și, desigur, utilizarea armatei SUA este întotdeauna o opțiune la dispoziția comandantului suprem”, se mai arată în răspuns.
Declarația nu reprezintă o premieră în discursul lui Donald Trump. Problema este însă momentul ales, în condițiile în care tensiunile internaționale se află deja la un nivel ridicat.
Bombardamentul lansat de Statele Unite asupra Venezuelei și capturarea președintelui Nicolás Maduro au reaprins temerile legate de o posibilă preluare americană a Groenlandei, după ce membri ai mișcării MAGA au început să vizeze deschis teritoriul danez în urma operațiunii din America de Sud.
La doar câteva ore după intervenția militară a SUA în Venezuela, podcastera de dreapta Katie Miller – soția lui Stephen Miller, director adjunct de cabinet la Casa Albă – a publicat pe X o hartă a Groenlandei acoperită de steagul Statelor Unite, însoțită de mesajul: „CURÂND”.
Sugestia privind anexarea teritoriului, bogat în resurse minerale, a provocat reacții imediate de indignare în Danemarca – stat membru NATO – și în Groenlanda.
„Această imagine este lipsită de respect. Relațiile dintre țări și popoare se bazează pe respect și pe dreptul internațional, nu pe simboluri care ignoră statutul și drepturile noastre”, a reacționat premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, pe Facebook. El a adăugat însă că „nu există niciun motiv de panică sau îngrijorare”, subliniind că insula „nu este de vânzare, iar viitorul său nu se decide pe rețelele sociale”.
În aceeași zi, Donald Trump a reiterat într-un interviu că, în opinia sa, obținerea controlului asupra Groenlandei este necesară pentru apărarea Statelor Unite.
Întrebat de The Atlantic, într-un interviu telefonic, despre implicațiile operațiunii militare din Venezuela pentru Groenlanda, Trump a declarat că este la latitudinea partenerilor săi să le evalueze.
„Va trebui să-și contureze propria lor opinie. Chiar nu știu”, a spus el, adăugând: „Dar avem absolut nevoie de Groenlanda. Avem nevoie de ea pentru apărarea noastră. Iar Uniunea Europeană are nevoie ca noi să o avem, iar ei știu asta. Groenlanda este înconjurată de nave rusești și chinezești peste tot. Danemarca nu va putea face asta, vă pot spune”.
Ulterior, Trump și-a reiterat dorința ca Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, să treacă sub control american, chiar și după ce premierul danez Mette Frederiksen a cerut public Statelor Unite să înceteze amenințările de anexare.
„Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu va putea să se ocupe de ea. Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, le-a transmis Trump reporterilor, la bordul Air Force One.
Potrivit agenției dpa, în aceeași discuție cu jurnaliștii, Trump a părut să ironizeze Danemarca, afirmând: „Pentru a spori securitatea în Groenlanda, au adăugat încă o sanie trasă de câini. Este adevărat”.
În replică, guvernele din șapte state europene au transmis marți o declarație comună prin care apără suveranitatea Groenlandei în fața pretențiilor exprimate de Donald Trump. România nu se numără printre semnatari. Declarația este semnată de Spania, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia și Danemarca.
De altfel, de la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, Trump a neliniștit constant aliații europeni prin declarațiile sale privind Groenlanda, considerată strategic importantă pentru apărare și o potențială sursă viitoare de resurse minerale.
Pe teritoriul insulei se află cea mai nordică bază militară americană, la Pituffik Space Base, vizitată în martie de vicepreședintele JD Vance.
Președintele SUA nu a exclus niciodată explicit o intervenție militară pentru a obține controlul asupra Groenlandei, într-un context de competiție tot mai intensă între SUA, China și Rusia pentru influență în Arctica. Această perspectivă a stârnit condamnări pe scară largă și o îngrijorare profundă pe insulă.
„Nu exclud asta. Nu spun că o voi face, dar nu exclud nimic. Avem mare nevoie de Groenlanda”, declara Trump în luna mai, într-un interviu pentru NBC. „Groenlanda are o populație foarte mică, de care vom avea grijă și pe care o vom prețui. Dar avem nevoie de acest teritoriu pentru securitatea internațională.”
Ca reacție la aceste amenințări repetate, Serviciul danez de informații pentru apărare a catalogat luna trecută Statele Unite drept un risc de securitate, într-o schimbare dramatică a relațiilor transatlantice.
Premierii Danemarcei și Groenlandei, Mette Frederiksen și Jens-Frederik Nielsen, au transmis atunci un mesaj comun: „Am spus-o foarte clar și înainte. O spunem din nou. Frontierele naționale și suveranitatea statelor sunt fundamentate în dreptul internațional. Nu poți anexa alte țări”.
Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie, majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei își doresc independența față de Danemarca, dar nu vor să devină parte a Statelor Unite. Teritoriul are dreptul de a-și declara independența din 2009.
Jennifer Kavanagh, director al departamentului de analiză militară din cadrul think tank-ului Defense Priorities, a declarat că mult timp a ignorat amenințările lui Trump privind Groenlanda, dar că acum situația trebuie privită diferit.
„Acum nu mai sunt atât de sigură. Nu ar fi foarte greu pentru SUA să trimită câteva sute sau câteva mii de soldați în Groenlanda și nu îmi este clar cine ar putea face ceva în privința asta.”