România ar putea avea în 2026 cel mai bun an din istorie la capitolul infrastructură rutieră, cu peste 240 de kilometri de autostradă și drum expres dați în trafic, într-un scenariu realist-optimist, arată analiza Asociației Pro Infrastructura. Dacă toate „planetele se aliniază”, totalul ar putea urca până la aproape 284 de kilometri, o premieră absolută chiar și în evaluările optimiste ale organizației.
În prezent, rețeaua României numără 1.416 kilometri de autostrăzi și drumuri expres aflați în exploatare. Alți peste 840 de kilometri sunt deja contractați pentru proiectare și execuție, iar aproape 486 de kilometri se află în licitație. Din acest bazin de proiecte rezultă „anul record” 2026, alimentat atât de restanțe din 2024–2025, cât și de șantiere cu scadență în anii următori.
De ce se anunță un salt fără precedent
După cei aproape 195 de kilometri deschiși în 2024 și circa 146 de kilometri în 2025, 2026 concentrează mai multe tipuri de livrări: tronsoane întârziate, segmente ajunse la maturitate tehnică și chiar unele lucrări cu termen contractual în 2027. Printre acestea se regăsesc A7 în Moldova, A0 Nord în jurul Capitalei, Autostrada Transilvania și porțiuni din A1 și A8.
Totuși, Pro Infrastructura temperează entuziasmul în cazul unor proiecte intens promise politic. Veriga lipsă de pe A1 Margina–Holdea nu va fi deschisă în 2026. Deși săpătura tunelurilor ar putea fi finalizată la jumătatea anului, inaugurarea este estimată realist pentru vara lui 2027.
Calendarul probabil al inaugurărilor
Anul ar putea începe în forță încă din aprilie, cu deschideri pe A7 între Adjud Nord și Răcăciuni, dar și pe A3 Zimbor–Poarta Sălajului. Tot în primăvară sunt posibile primele tronsoane din A0 Nord, chiar dacă unele vor funcționa temporar cu soluții provizorii.
Vara aduce livrări-cheie: finalizarea completă a A7 între Adjud Nord și Săbăoani – un obiectiv legat direct de termenul-limită pentru fondurile PNRR – dar și inaugurarea drumului expres Galați–Brăila, unde principalul punct critic rămâne podul hobanat peste Siret.
Un moment simbolic este așteptat pe A1, în zona Curtea de Argeș–Tigveni, unde ar urma să fie inaugurat primul tunel rutier de autostradă din România, cu aproape opt luni înainte de termenul contractual.
Transilvania și Moldova, motoarele lui 2026
Spre finalul verii și în toamnă sunt estimate deschideri importante pe Autostrada Transilvania: Suplacu de Barcău–Chiribiș, viaductele de la Nădășelu și Topa Mică, dar și segmente care vor lega tot mai coerent vestul țării de centrul Transilvaniei.
În scenariul ultra-optimist, s-ar putea circula continuu pe autostradă de la granița cu Ungaria până aproape de Zalău, rămânând ca „perla coroanei” – tunelul Meseș – să închidă definitiv acest culoar est–vest.
Tot în registrul optimist intră și un tronson din A8, între Târgu Mureș și Acățari, care ar funcționa ca o veritabilă centură sudică a orașului.
Constructorii-cheie și miza uriașă
Potrivit estimărilor Pro Infrastructura, compania UMB ar putea livra în 2026 nu mai puțin de 182 de kilometri de autostradă și drum expres, o performanță fără precedent pentru un singur antreprenor. Alte companii – românești și străine – ar urma să contribuie punctual, cu rezultate variabile, de la livrări înainte de termen până la întârzieri moderate.
În paralel, anul 2026 ar putea aduce și câteva „mari începuturi”: primele șantiere de drum expres în nordul țării, noi tronsoane din A8 și, timid, proiecte gestionate de noua Companie Națională de Investiții Rutiere.
Rețeaua de autostrăzi ar putea ajunge la 1.660 km în 2026
Dincolo de recordul numeric, Pro Infrastructura subliniază un aspect esențial: forma rețelei. Dacă previziunile se confirmă, România ar putea ajunge la circa 1.660 de kilometri de autostradă și drum expres în exploatare la final de 2026.
Important este și faptul că se conturează rute lungi și continue între mari orașe – Craiova–București–Constanța, București–Pașcani – și, pentru prima dată, un inel complet de autostradă în jurul Capitalei.
După decenii de fragmente izolate, 2026 ar putea fi anul în care infrastructura rutieră a României începe, în sfârșit, să funcționeze ca o rețea.