Aproape 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă în peste 20 de orașe din Germania împotriva partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), la o săptămână după victoria sa istorică în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt.
Protestele au avut loc la Berlin, Hamburg, München, Düsseldorf, Leipzig, Erfurt, Wiesbaden și în alte capitale regionale. Participanții au purtat pancarte cu mesaje precum „Interziceți AfD acum”, „Democrația nu are nevoie de alternative” și „Niciun pas înapoi”.
Cifra de aproape 150.000 de participanți aparține organizatorilor, relatează organizația civică Campact. Autoritățile nu au publicat deocamdată o estimare unică pentru întreaga țară, dar polițiile locale au confirmat participări de ordinul miilor sau zecilor de mii în mai multe orașe.
La Hamburg au ieșit în stradă aproximativ 25.000 de oameni. Manifestația, organizată sub sloganul „Este timpul să acționăm – libertatea trebuie apărată”, a fost susținută de un front larg de organizații civice, sindicale și religioase, între care Campact, Fridays for Future, „Zusammen gegen Rechts Hamburg” și inițiativa Prüf.
La München, poliția a estimat participarea la aproximativ 12.000 de persoane. În Bamberg, aproximativ 4.000 de oameni au participat la o contramanifestație organizată împotriva unui marș care cerea demisia Guvernului federal, alegeri anticipate și oprirea imigrației. Cele mai multe proteste s-au desfășurat pașnic, potrivit informațiilor transmise de polițiile locale.
La Berlin au fost organizate simultan mai multe manifestații. Un miting electoral al AfD, desfășurat în piața Klausenerplatz din cartierul Charlottenburg, a fost înconjurat de o contramanifestație, iar un dispozitiv important al poliției i-a separat pe susținătorii și adversarii partidului.
La mitingul AfD a participat Kristin Brinker, lidera organizației partidului din Berlin și candidata sa principală la alegerile regionale din 20 septembrie. Imagini difuzate de Reuters arată grupurile rivale separate de cordoane ale poliției.
De ce au început protestele
Mobilizarea a fost declanșată de rezultatul alegerilor din 6 septembrie din Saxonia-Anhalt. AfD a obținut 43,8% din voturi, mai mult decât dublul rezultatului său din 2021, și a câștigat 39 dintre cele 83 de mandate ale parlamentului regional.
Partidul a rămas astfel la numai trei mandate de majoritatea absolută de 42 de locuri. CDU, formațiunea cancelarului Friedrich Merz, care a condus regiunea timp de decenii, a coborât la aproximativ 17,5%.
Liderul regional al AfD, Ulrich Siegmund, încearcă să obțină sprijinul necesar pentru a conduce guvernul. Dacă va reuși, AfD va forma primul guvern regional de extremă dreaptă din Germania postbelică.
Celelalte partide tradiționale susțin oficial că nu vor coopera cu AfD, în conformitate cu principiul numit în politica germană Brandmauer – „zidul de protecție” sau cordonul sanitar ridicat în jurul extremei drepte. Rezultatul alegerilor a pus însă această strategie sub o presiune fără precedent.
Potrivit Associated Press, AfD ar putea încerca să obțină susținere din partea unor parlamentari individuali sau a formațiunii populiste BSW, care împărtășește o parte dintre pozițiile sale împotriva sprijinului acordat Ucrainei și pentru reluarea relațiilor cu Rusia.
„O mare parte a societății civile iese în stradă pentru a-i împiedica pe dușmanii Constituției – AfD din Saxonia-Anhalt – să ajungă la putere”, a declarat Christoph Bautz, directorul Campact.
Urmează alte două teste electorale
Protestele au loc cu numai o săptămână înaintea alegerilor regionale din Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, programate pentru 20 septembrie.
În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, AfD conduce în sondaje cu aproximativ 35%, în timp ce în Berlin se află în lupta pentru primele poziții. În capitală, partidul nu are în acest moment un posibil partener de coaliție, dar este creditat cu o creștere importantă.
Rezultatele vor arăta dacă victoria din Saxonia-Anhalt a fost amplificată de problemele specifice estului Germaniei sau reprezintă începutul unei schimbări politice la nivel național.
Ascensiunea AfD pune o problemă tot mai dificilă partidelor tradiționale. Menținerea cordonului sanitar poate produce coaliții foarte largi și fragile, formate din partide cu programe incompatibile. Abandonarea lui ar permite însă pentru prima dată accesul extremei drepte la guvernare în Germania postbelică.
Cancelarul Friedrich Merz a exclus din nou orice colaborare cu AfD și a acuzat partidul că promovează, prin proiectul său de „remigrație”, o politică de expulzare pe criterii etnice. AfD respinge acuzațiile și susține că este victima unei campanii menite să blocheze voința alegătorilor.
Ziua 1662 Jumătate de milion de militari ruși uciși. Raport Anthropic despre atacurile Moscovei în Europa. Ucraina stă mai bine decât iarna trecută
Trump și pariul împotriva inteligenței alegătorului american. A mers prea departe cu cecurile de 5.000 de dolari?
Radu Drăgușin primește o veste proastă
Un șarpe Anaconda de doi metri a fost găsit pe malul Dunării (Foto)
