Guvernul a scos cele două perimetre de grafit de la Baia de Fier de pe lista exploatărilor miniere închise, eliminând unul dintre obstacolele juridice care împiedicau redeschiderea minei. Decizia nu înseamnă că extracția începe imediat, dar permite continuarea unui proiect estimat la aproape 200 de milioane de euro, declarat deja strategic de Comisia Europeană.
Informația a fost anunțată vineri de vicepremierul Radu Miruță. Acesta a precizat că hotărârea vizează cele două exploatări de șisturi grafitoase Cătălinu și Ungurelașu, de la Baia de Fier, județul Gorj.
„Nu mai este pe lista cu mine închise, ci pe lista cu mine care se deschid”, a transmis Miruță.
De ce au fost închise exploatările
Cătălinu și Ungurelașu sunt cele două exploatări de șisturi grafitoase deținute de Societatea Națională a Sării – Salrom, companie controlată de statul român.
Cele două cariere au fost închise în 2004, respectiv 2006, deoarece exploatarea nu mai era considerată rentabilă. Tehnologia disponibilă atunci, costurile ridicate și cererea redusă pentru grafit au făcut ca producția românească să nu mai poată concura pe piață.
Între timp, situația s-a schimbat radical. Grafitul a devenit o materie primă esențială pentru bateriile litiu-ion, vehiculele electrice, sistemele de stocare a energiei, industria electronică, cea aeronautică și unele aplicații din apărare.
Grafitul este folosit în special pentru fabricarea anodului unei baterii. Deși atenția publică se concentrează adesea asupra litiului, o baterie pentru o mașină electrică poate avea nevoie de o cantitate mai mare de grafit decât de litiu.
Uniunea Europeană l-a inclus pe lista materiilor prime strategice, în condițiile în care piața mondială este dominată de China.
Un proiect strategic european, dar fără finanțare automată
Salrom a depus în 2024 două proiecte pentru construirea unui lanț industrial al grafitului la Baia de Fier, cu o valoare totală estimată atunci la peste 445 de milioane de euro.
Primul proiect, de aproximativ 198,3 milioane de euro, vizează extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase. Obiectivul este producerea unui grafit de puritate ridicată, care să poată fi utilizat în industria bateriilor.
În martie 2025, Comisia Europeană a inclus „SALROM Baia de Fier” între cele 47 de proiecte strategice selectate în baza Regulamentului european privind materiile prime critice. Lista oficială poate fi consultată pe site-ul Comisiei Europene.
România are trei investiții pe această listă: proiectul pentru grafit de la Baia de Fier, proiectul Verde Magnesium din Bihor și proiectul Rovina pentru cupru din Hunedoara. Valoarea totală estimată a celor trei este de 615 milioane de euro.
Această sumă nu reprezintă însă bani acordați de Comisia Europeană. Declarațiile politice făcute în 2025 au creat impresia că Bruxelles-ul finanțează direct cele trei investiții cu 615 milioane de euro. În realitate, suma reprezintă necesarul estimat de investiții.
Statutul strategic oferă proceduri mai rapide de autorizare și facilitează accesul la finanțări publice și private, inclusiv prin instituții precum Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Nu este însă echivalentul unui grant.
Salrom se află încă în etapa identificării finanțării pentru proiectul de extracție.
De ce era necesară hotărârea
Apăruse o contradicție importantă: proiectul Salrom fusese declarat strategic la nivel european, dar perimetrele Cătălinu și Ungurelașu figurau în continuare oficial pe lista exploatărilor închise.
Scoaterea lor din această categorie era necesară pentru ca proiectul să poată avansa către autorizarea redeschiderii și realizarea investițiilor.
Anterior, Ministerul Economiei a decis și menținerea licenței de exploatare la compania de stat Salrom. Potrivit lui Radu Miruță, măsura a fost luată pentru ca resursa și dreptul de exploatare să rămână sub controlul statului român.
Planul este mai mare decât redeschiderea unei mine
Salrom urmărește să construiască la Baia de Fier un întreg lanț industrial, nu doar să scoată minereu din pământ.
Primul proiect, declarat strategic de UE, cu o valoare de 198,3 milioane de euro, vizează extracția și procesarea primară.
Un al doilea proiect, estimat la aproximativ 250 de milioane de euro, prevede o unitate avansată care să transforme concentratul de grafit în material pentru anozii bateriilor litiu-ion. Procesul ar include micronizare, sferoidizare, purificare și acoperire cu carbon. Proiectul a fost depus în noiembrie 2025 și se află în evaluare.
Un al treilea proiect, de aproximativ 180 de milioane de euro, urmărește reciclarea și valorificarea deșeurilor miniere de la Baia de Fier. Împreună, cele trei investiții ajung la aproximativ 628 de milioane de euro, potrivit informațiilor comunicate de Salrom și preluate de Agerpres.
Doar primul proiect a fost declarat până acum strategic de Comisia Europeană.
Miza este ca România să nu rămână doar furnizor de materie primă. Valoarea economică mai mare se obține prin purificare, producerea grafitului sferic pentru baterii și reciclare.
O producție estimată la 15.000 de tone pe an
Salrom estimează că proiectul de extracție ar putea produce aproximativ 15.000 de tone de grafit pe an. Este o capacitate proiectată, nu o producție garantată.
Pentru comparație, China a extras aproximativ 1,4 milioane de tone de grafit natural în 2025, reprezentând aproape 78% din producția mondială. Madagascar a produs 80.000 de tone, Tanzania 75.000, Brazilia 65.000, iar Mozambic 60.000 de tone.
Norvegia, unul dintre producătorii europeni importanți, a extras aproximativ 6.600 de tone. Datele provin din ediția 2026 a raportului Mineral Commodity Summaries, realizat de US Geological Survey.
Dacă ținta Salrom va fi atinsă, România ar deveni un producător european relevant, dar ar rămâne un actor mic în comparație cu principalii furnizori mondiali. Importanța proiectului vine mai ales din amplasarea sa în interiorul UE și din posibilitatea procesării grafitului până la nivelul cerut de industria bateriilor.
Unde se află marile rezerve
Cele mai mari rezerve cunoscute de grafit natural se află în China, estimate la aproximativ 100 de milioane de tone. Urmează Brazilia, cu 74 de milioane, Madagascar, cu 27 de milioane, Mozambic, cu 25 de milioane, și Tanzania, cu 18 milioane de tone.
China controlează nu doar extracția, ci și o mare parte din procesarea grafitului pentru baterii. Din acest motiv, o mină europeană care poate furniza material de calitate pentru baterii are o importanță mai mare decât ar sugera simpla comparație a cantităților.
Volumul rezervelor de la Baia de Fier nu este public. Datele sunt clasificate potrivit legislației române privind resursele minerale.
Ce impact ar putea avea
Proiectul poate aduce noi locuri de muncă la Baia de Fier și poate atrage investiții în procesare, componente pentru baterii, reciclare și cercetare. Efectul important ar apărea dacă o parte cât mai mare din lanțul de producție ar rămâne în România.
Pentru Uniunea Europeană, grafitul românesc ar însemna o sursă internă într-o piață foarte dependentă de China. Pentru România, ar putea însemna trecerea de la exportul unei materii prime la fabricarea unor produse cu valoare adăugată mai mare.
Există însă și riscuri. Exploatarea și procesarea grafitului pot avea un impact semnificativ asupra apei, aerului și terenurilor din jur. Costurile de producție din Europa sunt mai ridicate decât în China, iar proiectul trebuie să rămână competitiv chiar și în perioadele în care prețul grafitului scade.
Succesul nu va depinde doar de existența zăcământului, ci de tehnologie, finanțare, respectarea condițiilor de mediu și existența unor contracte cu producători de baterii sau alte companii industriale. (S.D.S.)
Restricții de trafic de vineri până luni. Sunt vizate A2, Valea Oltului și drumurile spre litoral
Universitatea Craiova învinge KuPS Kuopio și se califică în play-off-ul Europa League
România depune cererea de plată 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Ce mai avem de făcut pentru ultimii bani
Umplem fiecare minut din vacanța copiilor cu ceva? Nu e o idee bună, plictiseala e benefică
