Prețul motorinei a depășit 8,2 lei pe litru în unele benzinării și ar putea ajunge la 8,3–8,5 lei în perioada următoare, dacă presiunile regionale și evoluția cotației Brent se mențin, arată o analiză publicată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit sursei citate, ajustarea prețurilor nu este încheiată, iar scumpirile din ultimii ani au fost alimentate în principal de majorarea taxelor și de evoluțiile externe.
Prognoza AEI s-a confirmat „aproape matematic”
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, amintește că, într-un studiu publicat recent – „Crizele regionale pot scumpi serios carburanții în România. Motorina, vulnerabilul energetic al țării” – era anticipată o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru.
„La doar trei săptămâni distanță, motorina a atins în unele benzinării valoarea de 8,20 lei/litru. Prognoza s-a confirmat aproape matematic. România nu trăiește o criză de combustibil. Trăiește o combinație periculoasă între piață globală tensionată, fiscalitate crescută și vulnerabilități regionale. Iar toate acestea se întâlnesc, inevitabil, la pompă. Întrebarea reală nu mai este dacă vor mai crește prețurile, ci cât și cât de repede”, susține Chisăliță.
Cum au crescut prețurile și taxele în șase ani
Potrivit acestuia, în 2020, benzina costa 5,27 lei/l, iar motorina 5,76 lei/l. Astăzi „vorbim de 7,86 lei/l pentru benzină și 8,20 lei/l pentru motorină”, ceea ce înseamnă o creștere de 42–49%.
Și ponderea taxelor a crescut semnificativ.
„În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză și 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină este 3,06 lei, iar TVA-ul 1,36 lei.
La motorină, acciza a urcat la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei. Dacă în 2020 la un plin de combustibil 46% se duceau direct la stat (132 lei/plin la pompă), în anul 2026, 56% din banii plătiți pe un plin se duce la stat (221 lei/plin la pompă).
În șase ani, prețul la pompă a crescut cu aproximativ 2,5 lei/litru. 70% vine din creșterea fiscalității directe, 30% creșteri ale costurilor (transport, distribuție etc.). Consumatorul le plătește pe ambele”, a adăugat președintele AEI.
Brent +18,7%. Ajustarea nu s-a transmis integral la pompă
Cercetarea arată că, în perioada 31 decembrie 2025 – 22 februarie 2026, prețul petrolului Brent a crescut cu 18,7%.
„Motorina din România în aceeași perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare vine din acciză. Creșterea reală a fost de circa 5%. La benzină, ajustarea reală a fost și mai mică. Ce înseamnă asta? Că prețul intern nu a recuperat încă integral creșterea internațională”, a afirmat Chisăliță.
România importă două treimi din produsele petroliere, iar într-o piață globală diferențele nu pot rămâne mult timp în urmă.
„Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creșteri suplimentare până la nivelul creșterilor prețului. Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mișcării”, consideră specialistul.
Incidentul de pe Drujba și efectele regionale
La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei.
Pentru MOL Group, care operează principalele rafinării din Ungaria, situația a reprezentat o problemă operațională majoră. Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice, au fost căutate rute alternative prin portul croat Omisalj și conducta Adria, însă transportul maritim este mai lent și mai costisitor.
„Iar costurile logistice nu rămân niciodată locale. Ele se propagă în regiune. Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina. Lanțurile regionale de aprovizionare cu țiței ale Ucrainei au fost puse sub presiune”, a explicat Chisăliță.
România e expusă la preț
În opinia sa, România are două avantaje esențiale: capacități proprii de rafinare și stocuri interne suficiente. Țara nu depinde direct de rafinăriile din Ungaria, însă „piața este regională”, iar prețurile sunt interconectate.
Vestul țării resimte mai rapid mișcările din Europa Centrală, iar motorina – carburantul transportului și agriculturii – este mai sensibilă decât benzina.
„Nu discutăm despre o penurie fizică. Nu se pune problema lipsei combustibilului de la pompă. Discutăm despre presiune pe preț”, a punctat Chisăliță.
În prezent, motorina standard gravitează în jurul valorii de 8,2 lei/l, cu variații între 8,14 și 8,23 lei/l. În București, unele stații au afișat 8,20 lei/l.
Două scenarii: stabilizare sau urcare spre 8,5 lei
Dacă fluxurile prin Drujba revin la normal și Brent se stabilizează, prețurile ar putea rămâne în intervalul 8,1–8,3 lei/l, cu fluctuații minore.
Dacă aprovizionarea regională rămâne instabilă, motorina ar putea urca la 8,3–8,5 lei/l, cu creșteri graduale, dar constante. Analiza arată însă că scenariul cu prețuri mari este puțin probabil.
„România nu este în criză de carburant. Este în criză de expunere. România are producție internă și rezerve. Nu depinde direct de rafinăriile ungare”, se mai arată în document.
AEI cere un mecanism de intervenție
Potrivit cercetării, dependența de cotațiile globale, de importuri și de stabilitatea regională menține presiunea asupra prețurilor. Creșterea Brent cu 18,7% nu a fost încă transferată integral la pompă, ceea ce înseamnă că ajustarea nu este încheiată.
„Orice creștere cu peste 10% a prețului la motorină într-un interval de sub trei luni necesită o intervenție a statului”, consideră specialistul.
AEI propune dezvoltarea unui mecanism de intervenție, dacă prețul produselor petroliere crește cu mai mult de 10% în trei luni.
„Un pachet coerent (și realist) de protecție a populației și economiei, gândit ca un 'airbag' temporar la scumpiri, fără să rupă bugetul și fără să distorsioneze grav piața. Deoarece România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preț care riscă să alimenteze inflația și să afecteze transportul, agricultura și lanțurile de distribuție, este nevoie de un pachet temporar și țintit de măsuri - de la un 'mecanism fiscal de flexibile' până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile și sectoarele strategice - care să atenueze șocul fără a distorsiona piața. Protejarea populației și a economiei nu înseamnă intervenții brutale, ci decizii inteligente, calibrate și limitate în timp”, a adăugat președintele AEI.