Prețurile petrolului au crescut, iar bursele au intrat sub presiune luni, după ce loviturile intense SUA–Israel asupra Iranului au alimentat temerile privind perturbări economice globale majore.
- Carburanții ar putea depăși 9-10 lei/litru, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu
- Tensiunile din Orientul Mijlociu împing petrolul spre 80 de dolari. Analiștii cred că urmează pragul de 100 de dolari
- Războiul din Iran, risc major pentru economia globală. Ce ar putea urma pentru România
Cotația Brent a urcat cu până la 13% la începutul tranzacțiilor, atingând 82 de dolari pe baril – cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni – pe fondul închiderii de facto a strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante artere ale comerțului mondial, ceea ce a amplificat îngrijorările legate de aprovizionarea cu petrol, transmite The Guardian.
La Tokyo, indicele Nikkei 225 a scăzut cu aproape 2,4%, pe măsură ce investitorii din Asia au reacționat la evoluțiile din weekend, ulterior reducând pierderile la 1,5%. Tranzacțiile pre-deschidere indicau, de asemenea, o scădere pe Wall Street.
La Sydney, indicele ASX 200 a deschis puternic în scădere, înainte de a-și reveni parțial, ajungând la minus 0,4%. La Shanghai, CSI 300 a pierdut 0,6%.
Aurul, considerat un activ-refugiu în perioade de criză, a crescut cu 2,8%, până la 5.397,10 dolari uncia.
Loviturile militare ale SUA și Israelului asupra Iranului nu dau semne de diminuare, iar Donald Trump a sugerat că conflictul ar putea dura încă patru săptămâni.
Deși petrolul a mai corectat ușor din maximele inițiale, cotaţia Brent rămânea în creștere cu 4% în primele ore de tranzacționare.
Pe fondul scumpirilor, atenția s-a concentrat asupra strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaz transportate pe mare.
Două nave au fost atacate în zonă, una în largul Omanului și cealaltă în apropierea Emiratelor Arabe Unite, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), agenția britanică de securitate maritimă.
Deși Iranul nu a confirmat oficial blocarea căii navigabile, site-urile de monitorizare maritimă au arătat că petrolierele s-au adunat de o parte și de alta a strâmtorii, fie de teamă să nu fie atacate, fie din cauza dificultăților de asigurare a transportului.
Organizația Maritimă Internațională a îndemnat navele să evite strâmtoarea Ormuz. Secretarul general Arsenio Dominguez și-a exprimat profunda îngrijorare față de informațiile potrivit cărora mai mulți marinari au fost răniți în atacuri.
„Îndemn toate companiile de transport maritim să manifeste maximă prudență”, a declarat Dominguez. „Acolo unde este posibil, navele ar trebui să evite tranzitarea regiunii afectate până la îmbunătățirea condițiilor.”
Compania multinațională de transport maritim Maersk a anunțat, duminică, suspendarea tranzitului prin strâmtoarea Oormuz și Canalul Suez, o altă arteră vitală a economiei mondiale, invocând motive de „siguranță”.
Cartelul OPEC+ a convenit duminică o majorare modestă a producției de petrol, de 206.000 de barili pe zi, însă o mare parte din această cantitate trebuie în continuare transportată din Orientul Mijlociu pe mare.
Iranul este unul dintre cei mai mari producători OPEC, asigurând 4,5% din oferta globală, astfel că orice perturbare a propriilor exporturi ar avea impact asupra pieței mondiale.
„Cea mai imediată și tangibilă evoluție care afectează piața petrolului este oprirea efectivă a traficului prin strâmtoarea Ormuz, ceea ce împiedică 15 milioane de barili de țiței pe zi să ajungă pe piețe”, a declarat Jorge León, șeful analizei geopolitice la Rystad Energy.
„Dacă nu apar rapid semnale de dezescaladare, ne așteptăm la o reevaluare semnificativă în creștere a prețului petrolului.”
B.B.