Preţul petrolului Brent a urcat abrupt duminică, cu aproape 10%, până în apropierea pragului de 80 de dolari pe baril, în tranzacţiile extrabursiere (OTC), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, relatează Reuters.
Atacurile lansate de SUA şi Israel asupra Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală, iar analiştii avertizează că barilul ar putea ajunge rapid la 100 de dolari dacă tensiunile continuă.
Cotaţia de referinţă a petrolului crescuse deja semnificativ în acest an, atingând vineri 73 de dolari - cel mai ridicat nivel din iulie - pe fondul riscului unui atac iminent, scenariu confirmat o zi mai târziu. În weekend, pieţele futures sunt închise, însă tranzacţiile OTC indică o reacţie puternică a investitorilor.
Strâmtoarea Hormuz, butonul roșu al pieței petroliere
Un factor-cheie rămâne situaţia din Strâmtoarea Hormuz, rută esenţială pentru comerţul energetic global. „Deşi atacurile militare susţin deja preţurile petrolului, elementul esenţial este închiderea Strâmtorii Ormuz”, a declarat Ajay Parmar, director pentru energie şi rafinare la ICIS. Zona asigură peste 20% din fluxurile mondiale de petrol.
Mai mulţi armatori, companii petroliere şi traderi au suspendat temporar transporturile de ţiţei, combustibili şi gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Hormuz, după ce Teheranul a avertizat navele să evite traversarea. În cazul unui blocaj prelungit, pieţele ar putea reacţiona violent. „Ne aşteptăm ca preţurile să se deschidă mult mai aproape de 100 de dolari barilul şi chiar să depăşească acest nivel dacă blocajul se prelungeşte”, a mai spus Parmar.
Petrolul, la un pas de 100 de dolari
Avertismente similare au venit şi din partea liderilor regionali. Potrivit analistei RBC Helima Croft, oficiali din Orientul Mijlociu au transmis Washingtonului că un război cu Iranul ar putea împinge petrolul bine peste 100 de dolari pe baril. Analiştii Rabobank estimează, însă, o creştere mai moderată, la peste 90 de dolari pe termen scurt.
În paralel, grupul OPEC+ a decis duminică majorarea producţiei cu 206.000 de barili pe zi începând din aprilie, o creştere modestă - sub 0,2% din cererea globală - insuficientă pentru a compensa eventuale pierderi majore de ofertă.
Potrivit economistului Jorge Leon, de la Rystad, chiar şi în scenariul redirecţionării unor volume prin conductele Arabiei Saudite (East-West) şi ale Abu Dhabi-ului, închiderea Strâmtorii Hormuz ar putea genera pierderi nete de 8–10 milioane de barili pe zi. Rystad estimează că la redeschiderea pieţelor cotaţiile ar putea avansa cu circa 20 de dolari, până în jurul valorii de 92 de dolari pe baril.
Între timp, criza din Iran a determinat guvernele asiatice şi marile rafinării să îşi reevalueze stocurile şi rutele alternative de aprovizionare. Analiştii Kpler au arătat, într-un webinar, că India ar putea creşte importurile de petrol rusesc pentru a compensa eventualele întreruperi din Orientul Mijlociu.