Europa se pregătește să intre în sezonul rece cu depozitele de gaze la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani, ceea ce a declanșat o „panică de iarnă” în rândul traderilor de energie.
România se află peste media Uniunii Europene datorită producției interne, dar are rezerve considerabil mai mici decât în ultimii doi ani. În plus, gazele cumpărate acum pentru iarnă sunt scumpe, iar costurile se vor putea resimți mai ales în industrie.
Depozitele Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63% în ultima săptămână din august, mult sub media de aproximativ 80% înregistrată în această perioadă a anului în ultimii ani, relatează The Guardian.
Dacă ritmul lent de înmagazinare se menține, UE ar putea începe sezonul de încălzire cu stocuri cu aproximativ 20% sub media ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2013, estimează Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor.
„Nivelurile scăzute ale stocurilor cresc în mod firesc riscul unei volatilități accentuate a prețurilor în timpul iernii”, a explicat el. Situația s-ar putea înrăutăți în cazul unor perioade foarte reci sau al unei producții eoliene reduse, care ar crește consumul de gaze pentru producerea electricității.
Nu sunt așteptate penurii, dar prețurile pot crește
Nu este de așteptat ca Europa să se confrunte cu o lipsă fizică de gaze în această iarnă. Însă, traderii anticipează prețuri mai mari.
Cotația de referință a gazelor europene a depășit în ultimele săptămâni 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și de peste două ori mai mare decât la începutul anului.
Creșterea reflectă temerile că statele europene vor trebui să concureze cu importatorii asiatici pentru a atrage transporturile de gaze naturale lichefiate, odată cu scăderea temperaturilor.
În lipsa reluării exporturilor din Orientul Mijlociu, cotația europeană ar trebui probabil să treacă de 100 de euro/MWh pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi care să acopere cererea din timpul iernii, estimează analiștii Goldman Sachs.
De ce sunt stocurile atât de reduse
Depozitele au fost golite mai mult decât de obicei de temperaturile scăzute de la sfârșitul iernii trecute. În același timp, valurile de căldură din această vară au determinat o utilizare mai intensă a gazelor pentru producerea energiei electrice.
La acestea se adaugă perturbarea severă a exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului, provocată de războiul SUA–Israel împotriva Iranului.
Piața europeană a rămas relativ calmă în timpul verii, în speranța că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, iar depozitele vor putea fi realimentate. Această perspectivă pare însă tot mai îndepărtată.
„Nimeni nu se așteaptă acum ca acest lucru să se întâmple prea curând. Drept urmare, piața europeană a gazelor naturale a intrat într-un fel de panică de iarnă în ultima săptămână”, a declarat Bjarne Schieldrop, analist-șef pentru mărfuri la grupul bancar nordic SEB.
Diferențe mari între statele europene
Nivelul rezervelor diferă considerabil între state. Italia și Polonia au reușit să-și umple depozitele în proporție de peste 80%, dar situația este mult mai dificilă în vestul Europei.
În Germania, țara cu cea mai mare capacitate de stocare din Europa, depozitele sunt pline doar puțin peste jumătate. Belgia a ajuns la aproximativ 51%, iar Țările de Jos la 45%.
Marea Britanie este considerată deosebit de expusă fluctuațiilor, deoarece se numără printre cei mai mari consumatori europeni de gaze, dar dispune de o capacitate internă foarte redusă de stocare.
Directorul Centrica, compania care deține British Gas, a avertizat că țara nu are „aproape deloc gaze în depozite” pentru iarna următoare. Regatul Unit depinde de importurile prin conductele conectate la Europa și de transporturile de gaze lichefiate din SUA și Orientul Mijlociu.
Cum stă România: peste media UE, dar mult sub anii anteriori
România se află într-o situație mai bună decât media europeană, dar și depozitele sale sunt mult mai puțin umplute decât în ultimii doi ani.
Cele mai recente date disponibile indică un grad de umplere de aproximativ 68%, față de media UE de circa 63%. În aceeași perioadă din 2025, România avea aproximativ 82% din capacitatea de stocare ocupată, iar în 2024 ajunsese la aproape 90%.
Pentru actualul ciclu de înmagazinare fusese stabilită o traiectorie de 84% la 1 septembrie. Cu numai câteva zile înaintea acestui reper, România se afla astfel cu aproximativ 16 puncte procentuale sub nivelul programat.
Ministerul Energiei le-a cerut companiilor cu obligații de înmagazinare să accelereze introducerea gazelor în depozite și să încerce să depășească nivelul minim prevăzut de legislație. Ținta este ca depozitele să ajungă la cel puțin 90%.
Principalul avantaj al României este producția internă semnificativă de gaze. Aceasta reduce dependența de importuri în comparație cu multe dintre statele occidentale, dar nu elimină necesitatea înmagazinării și nici importurile din perioadele cu un consum ridicat.
Problema imediată pentru România nu este riscul de a rămâne fără gaze, ci costul la care sunt refăcute rezervele. Tensiunile europene se văd deja și pe piața românească. Prețul mediu spot al gazului tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri a trecut în această săptămână de 350 de lei/MWh, ajungând la aproximativ 352 de lei/MWh. Este una dintre cele mai mari valori înregistrate în România la sfârșitul verii, cu excepția crizei energetice din 2022.
Ce se poate întâmpla cu facturile
Consumatorii casnici sunt mai puțin expuși imediat la aceste fluctuații decât industria. Pentru perioada 1 aprilie 2026–31 martie 2027 funcționează un mecanism tranzitoriu prin care producătorii interni trebuie să livreze furnizorilor anumite cantități destinate populației și producătorilor de energie termică la 110 lei/MWh. Acest mecanism limitează transmiterea imediată a scumpirilor de pe piața europeană în facturile gospodăriilor.
Industria și ceilalți consumatori de pe piața liberă sunt mai expuși creșterilor. Iar osturile suplimentare ale companiilor se pot transmite ulterior în prețurile produselor și serviciilor.
Reflexul Securității la Cotroceni
Delegație a Congresului SUA, în România. Miza discuțiilor: trupele americane, apărarea Flancului Estic și investițiile
Viața după retragere: Paul Gascoigne, fotbalist de top ajuns într-o situație deplorabilă din cauza problemelor cu alcoolul, drogurile și banii
A murit regele Harald al V-lea al Norvegiei, cel mai vârstnic monarh din Europa. Cine urcă pe tron
