Europa riscă să intre în sezonul rece cu depozitele de gaze insuficient alimentate, ceea ce ar putea provoca noi scumpiri și, în cazul unei ierni foarte reci, dificultăți de aprovizionare. Cea mai mare vulnerabilitate este Germania, principalul consumator de gaze al Uniunii Europene, care continuă să lase în seama pieței refacerea rezervelor.
Depozitele europene sunt umplute în prezent în proporție de aproximativ 58%, cu 16 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani și la cel mai redus nivel pentru această perioadă de când sunt colectate datele, în 2011, arată o analiză publicată de Politico.
Situația este și mai dificilă în Germania, unde gradul de umplere este de numai 47%, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în luna august. Depozitele germane reprezintă peste 20% din întreaga capacitate de stocare a UE, astfel încât orice deficit poate influența prețurile și aprovizionarea din statele vecine.
De ce nu mai funcționează mecanismul obișnuit
În mod normal, companiile cumpără gaze mai ieftine în timpul verii, le depozitează și le vând iarna, când cererea și prețurile cresc. Războiul cu Iranul, problemele din Strâmtoarea Ormuz și reducerea livrărilor din Qatar au schimbat însă această logică.
Gazele sunt deja scumpe în timpul verii, iar diferența față de prețurile anticipate pentru iarnă nu mai oferă companiilor un stimulent suficient pentru a cumpăra și depozita cantități mari.
„Nivelurile de stocare nu sunt doar neobișnuit de mici pentru această perioadă, ci se află la minime istorice”, a declarat pentru Politico Sebastian Heinermann, directorul asociației germane a operatorilor de depozite, INES.
El avertizează că Germania continuă să folosească o abordare orientată exclusiv spre piață, deși „aproape că nu mai există stimulente economice” pentru refacerea rapidă a rezervelor.
Ținta europeană pare greu de atins
După invadarea Ucrainei de către Rusia, statele UE au fost obligate să-și umple depozitele până la 90% înaintea iernii. În urma izbucnirii războiului cu Iranul, ținta a fost coborâtă la 80%, pentru a evita cumpărăturile în panică și o creștere și mai rapidă a prețurilor.
Chiar și această țintă pare însă dificil de atins. Compania de analiză energetică Rapidan estimează că depozitele europene ar putea ajunge în noiembrie la numai 65% din capacitate. Pentru atingerea pragului stabilit de UE ar fi nevoie de prețuri „semnificativ mai mari”, care să-i convingă pe comercianți să cumpere gaze acum.
Reuters confirmă că depozitele europene se află la cel mai redus nivel sezonier din 2011 și că prețul de referință al gazelor a urcat la aproximativ 53 de euro/MWh, aproape dublu față de nivelul anterior crizei.
Berlinul refuză să cumpere gaze prin companiile statului
Guvernul german controlează două dintre cele mai mari companii energetice ale țării, SEFE și Uniper, dar refuză să le impună să cumpere gaze la prețurile actuale.
„Este responsabilitatea companiilor și a comercianților să umple depozitele pentru iarnă”, a transmis Ministerul german al Energiei. Berlinul susține că achizițiile coordonate de stat ar restrânge și mai mult oferta disponibilă pe piață și ar împinge imediat prețurile în sus, deteriorând situația în lunile următoare.
Criticii cer însă intervenția guvernului, fie prin comenzi directe adresate companiilor controlate de stat, fie prin reducerea taxelor de rețea și a altor costuri suportate pentru introducerea gazelor în depozite.
Germania a anunțat crearea unei rezerve strategice care va reprezenta aproximativ 10% din capacitatea națională. Aceasta va începe însă să fie alimentată abia din vara anului 2027 și nu poate ajuta în iarna care urmează.
Țările de Jos au ales deja o abordare diferită: guvernul a alocat 1,2 miliarde de euro companiei energetice de stat EBN pentru accelerarea cumpărării și stocării gazelor.
Ce riscă populația și companiile
Principalul risc este o creștere puternică a prețurilor în ultimele luni ale anului. Dacă temperaturile vor coborî peste așteptări, comercianții vor fi obligați să cumpere rapid gaze naturale lichefiate de pe piața internațională, concurând cu statele asiatice care oferă deja prețuri mai mari.
Acest lucru poate conduce la facturi mai mari pentru încălzire și electricitate, dar și la costuri suplimentare pentru industria europeană. Efectele nu s-ar limita la Germania, deoarece prețurile angro sunt interconectate la nivelul continentului.
Un deficit fizic nu este inevitabil și ar apărea doar într-un scenariu nefavorabil: iarnă foarte rece, depozite insuficient alimentate și menținerea problemelor de aprovizionare din Orientul Mijlociu.
Germania are însă și obligații de solidaritate energetică față de Austria, Elveția, Italia și Danemarca. În cazul unei crize, ar trebui să le furnizeze gaze pentru consumatorii protejați, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra propriilor rezerve.
Compania SEFE susține că Germania poate ajunge la un grad de umplere de aproximativ 70% fără intervenția statului. Uniper este mai prudentă și avertizează că atingerea țintelor înainte de iarnă devine „tot mai dificilă” în ritmul actual.
Pariul Berlinului este că o intervenție acum ar scumpi inutil gazele dacă iarna va fi blândă. Dacă însă temperaturile vor fi scăzute și livrările vor rămâne perturbate, amânarea achizițiilor poate obliga Europa să cumpere în ultimul moment, la prețuri mult mai mari.
Cadastrul, funcțional de săptămâna viitoare. Accesul se va face în etape. Iată ce se întâmplă cu cererile și extrasele
Bulgaria renunță la afișarea prețurilor în leva. Ce au însemnat primele șapte luni de la trecerea la euro
Turcia pe care nu o vezi din șezlong. Locuri, tradiții și experiențe care-ți vor schimba complet felul în care vezi țara (Galerie foto)
Ce putem învăța de la fotbalul nordic? Cum au ajuns scandinavii să ne dea cu „terenul în cap” mereu când ne întâlnesc
