România are din martie 2025 o lege care obligă marile companii listate la bursă să asigure o reprezentare mai echilibrată a femeilor și bărbaților în conducere. Societățile vizate au avut timp până la 30 iunie 2026 să atingă pragurile stabilite. La o lună după expirarea termenului, însă, piața rămânea aproape nemișcată.
Femeile ocupau doar puțin peste o cincime dintre locurile de administrator, 25 de consilii erau formate exclusiv din bărbați, doar 24 dintre cele 58 de companii obligate și pentru care au putut fi verificate datele respectau cerințele legii.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului independent „Legea care nu se aplică”, realizat de Cristina Chiriac, doctor în economie și autoarea volumului „Marea Privatizare”. Cercetarea a analizat toate cele 85 de companii de pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București, în care lucrează aproape 80.000 de oameni.
Ce prevede legea
Legea nr. 11/2025 transpune o directivă europeană care urmărește creșterea numărului de femei în structurile de conducere ale companiilor listate. Actul normativ a intrat în vigoare la 15 martie 2025, cu 77 de zile după termenul stabilit de Uniunea Europeană.
Companiile vizate au avut 472 de zile pentru a se conforma. Până la 30 iunie 2026, ele trebuiau să atingă obiectivele de reprezentare prevăzute de lege și să își adapteze procedurile de selecție și raportare.
În practică, însă, legea nu sancționează direct companiile care nu ating pragurile.
„Legea nu instituie o sancțiune directă pentru neatingerea pragurilor de reprezentare, ci pentru nerespectarea unor obligații procedurale și de raportare. Neconformarea nu costă nimic”, spune Cristina Chiriac.
Aceasta este una dintre explicațiile importante pentru faptul că, după mai bine de un an, efectele sunt aproape imposibil de observat.
Piața a rămas aproape pe loc
La 31 decembrie 2025, femeile ocupau 82 dintre cele 383 de locuri de administrator analizate, adică 21,4%.
La 30 iulie 2026, la o lună după termenul legal, ponderea ajunsese la 22,1%. Creșterea a fost de numai 0,7 puncte procentuale.
Mai important, numărul total al femeilor din conducerea companiilor nu se schimbase.
„Interesant nu este însă nivelul, ci imobilitatea. Șase consilii câștigaseră o femeie, șase pierduseră una. Numărul femeilor din piață era identic la ambele date”, arată autoarea studiului.
Pe segmentul Premium al Bursei de Valori București, unde se află cele mai mari companii, femeile ocupau 22,3% dintre locurile de administrator. Media europeană pentru cele mai mari companii listate era de 33,6%.
Studiul nu susține că legea a provocat sau nu anumite numiri. El arată doar că, în perioada analizată, nu s-au produs schimbări semnificative compatibile cu obiectivul urmărit de lege.
INFOBOX | Legea, în cifre
- 85 de companii listate au fost analizate
- 60 intră sub incidența legii
- 24 din 58 de companii obligate și verificate respectă pragurile
- 41,4% este rata de conformare
- 25 de consilii sunt formate numai din bărbați
- 12.006 oameni lucrează în companii fără nicio femeie în consiliu
- 7 din 60 de raportări obligatorii au putut fi identificate
25 de consilii sunt formate numai din bărbați
O altă concluzie a cercetării este că 25 dintre cele 75 de consilii care au putut fi verificate nominal nu aveau nicio femeie. În aceste companii lucrează peste 12.000 de oameni.
Consiliile de administrație decid strategia companiilor, numesc conducerea executivă și influențează investițiile, politicile interne și modul în care sunt folosite resursele. Cu toate acestea, în numeroase societăți listate, femeile lipsesc complet din aceste structuri.
Unul dintre cele mai clare exemple este Sphera Franchise Group, cea mai mare companie din eșantion cu un consiliu integral masculin. Societatea are 4.944 de angajați și cinci administratori, toți bărbați.
Statul se conformează de două ori mai bine decât mediul privat
O concluzie surprinzătoare a studiului este diferența dintre companiile controlate de stat și cele private.
Dintre cele zece societăți în care statul român este acționar de control, 60% respectă obiectivele legii. În cazul companiilor private supuse acelorași reguli, proporția este de numai 29,2%. Mai mult, niciunul dintre consiliile companiilor controlate de stat nu este format exclusiv din bărbați.
Diferența nu vine din faptul că statul ar avea alte obligații. Pragurile sunt aceleași. Ceea ce diferă este modul de selecție.
În companiile de stat, administratorii sunt aleși printr-o procedură scrisă, supravegheată de o agenție care poate anula selecția și cere reluarea ei. În mediul privat, decizia rămâne în mare măsură la acționari, fără un mecanism asemănător de verificare.
„Obligația de gen este identică. Ce diferă este că statul, în calitate de acționar, își alege administratorii după o procedură scrisă, supravegheată de o agenție care poate anula o selecție și poate cere reluarea ei”, explică autoarea.
Datele sugerează astfel că problema nu este neapărat lipsa femeilor pregătite, ci felul în care sunt făcute numirile și cât de clare și verificabile sunt procedurile.
Cu cât decizia ajunge mai aproape de proprietar, cu atât sunt mai puține femei
Cea mai incomodă concluzie a studiului apare atunci când analiza se apropie de centrul puterii din companie.
Femeile sunt directori generali în 9,9% dintre societățile analizate și președinți de consiliu în numai 7,6%. În 18 companii, aceeași persoană este și președinte al consiliului, și director general. În 17 dintre cazuri, este vorba despre un bărbat.
Diferența devine și mai clară în funcție de cine controlează compania.
Atunci când acționarul de control este o persoană fizică de sex masculin, femeile ocupă doar 13,9% dintre locurile din consilii. În companiile controlate de investitori instituționali, ponderea ajunge la 31,2%.
„Cea mai neconfortabilă constatare a studiului nu privește însă consiliile, ci proprietatea. Cu cât decizia urcă spre proprietar, cu atât reprezentarea scade”, spune Cristina Chiriac.
Cu alte cuvinte, femeile ajung mai ușor în funcții selectate prin proceduri profesionale decât în poziții decise direct de acționari.
Din cele 85 de companii analizate, numai una are o femeie drept proprietar de control. Numele ei nu apare în rapoartele societății, ci într-o decizie de sancționare a autorității de supraveghere.
INFOBOX | Unde se ia decizia
- 60% dintre companiile controlate de stat respectă obiectivele legii
- 29,2% dintre companiile private comparabile le respectă
- 13,9% dintre locurile din consilii sunt ocupate de femei când compania este controlată de un acționar persoană fizică de sex masculin
- 31,2% sunt ocupate de femei când controlul aparține unui investitor instituțional
- 9,9% dintre companii au o femeie director general
- 7,6% au o femeie președinte de consiliu
- 43 de numiri ar fi suficiente pentru conformarea integrală
Un sfert dintre companii nici nu intră sub incidența legii
O altă limită importantă este numărul mare de excepții. Dintre cele 85 de companii analizate, numai 60 intră sub incidența legii. Alte 21 sunt exceptate deoarece sunt considerate întreprinderi mijlocii, iar patru pentru că au sediul social într-un alt stat.
Excepțiile afectează mai ales segmentul Standard al bursei, unde aproape patru companii din zece rămân în afara obligației.
„Impactul acestei exceptări nu a fost calculat de nimeni înainte de vot”, arată autoarea studiului.
În categoria Premium, unde se află băncile și marile companii de energie, sunt exceptate doar două societăți din 32.
Problema este, așadar, nu doar că legea nu are sancțiuni directe, ci și că nu se aplică unei părți importante a pieței.
Raportările lipsesc, iar informațiile sunt greu de găsit
Legea prevede și obligații de raportare către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Prima informare anuală trebuia transmisă până la 15 iulie 2026. La 30 iulie, studiul identificase doar șapte raportări dintre cele 60 datorate.
Nu se poate spune cu certitudine dacă restul companiilor nu au raportat sau dacă documentele nu au fost publicate într-un mod ușor de găsit. Cert este că informația nu era disponibilă în mod clar și accesibil.
Nici raportul agregat de guvernanță corporativă publicat de Bursa de Valori București pe 30 iunie 2026 nu conținea vreo cifră despre reprezentarea femeilor în consilii, deși termenul legal expira chiar în acea zi.
Raportul oferea date despre respectarea Codului de guvernanță corporativă, independența administratorilor și managementul riscului, dar nu măsura aplicarea obligației privind echilibrul de gen.
Studiul a întâmpinat dificultăți și la verificarea componenței conducerilor. Rapoartele administratorilor nu au un format comun, nu sunt publicate într-un loc standard, nu sunt indexate și sunt, în cele mai multe cazuri, disponibile numai în limba română.
„Pentru un investitor străin care dispune de timp limitat, informația este publică în drept, dar dificil de identificat și de utilizat în practică”, spune Cristina Chiriac.
Pentru zece dintre cele 85 de companii, componența conducerii nu a putut fi reconstruită exclusiv din documentele publice. Problema depășește astfel tema reprezentării femeilor și arată cât de greu poate fi urmărită guvernanța companiilor listate din România.
Cum arată legea în cazuri concrete
Dincolo de procente, companiile analizate oferă imagini foarte diferite despre felul în care piața răspunde noii legi.
ALRO a recunoscut în informarea transmisă la 14 iulie 2026 că nu îndeplinește niciunul dintre cele două obiective prevăzute de lege.
Electrica a invocat clauza de tranziție pentru mandatele aflate deja în curs, ceea ce permite amânarea schimbării până la încheierea lor.
BRK Financial Group a declarat că structura actuală a conducerii nu reflectă diversitatea de gen și că societatea nu are o politică în acest domeniu.
La Impact Developer & Contractor s-a produs o schimbare în sens invers: o femeie care ocupase funcția de președinte al consiliului timp de 12 ani a fost înlocuită, în aprilie 2025, cu un bărbat.
Există însă și exemple care arată că pragurile pot fi atinse. Bursa de Valori București este exceptată de la aplicarea legii pentru că este încadrată ca întreprindere mijlocie, dar are trei femei din nouă administratori, exact numărul cerut de pragul legal.
Erste Group Bank, care nu intră sub incidența legii românești pentru că are sediul în Austria, este singura companie din eșantion în care bărbații sunt sexul subreprezentat: zece dintre cei 18 membri ai Consiliului de Supraveghere sunt femei.
Aceste cazuri arată că nu există un singur tip de neconformare. Unele companii nu au nicio femeie în conducere, altele recunosc că nu ating obiectivele, unele invocă mandatele în curs, iar altele respectă deja pragurile, chiar dacă nu sunt obligate de legea românească.
Doar 43 de numiri ar fi suficiente
Deși situația pare blocată, distanța până la respectarea integrală a legii nu este mare. Studiul arată că ar fi nevoie de 43 de numiri de femei în consiliile a 33 de companii. Dintre acestea, 23 de societăți au nevoie de o singură femeie în plus.
„Un consiliu se reînnoiește la patru ani, așa că fiecare dintre aceste companii are, în intervalul unui mandat, cel puțin o ocazie să facă numirea. Nu e o problemă de resurse, de calificare sau de disponibilitate. E o problemă de decizie, luată de câteva zeci de acționari, în câteva zeci de adunări generale.”
Aceasta este o concluzie importantă a cercetării: schimbarea nu ar presupune o transformare imposibilă a pieței. Ar fi nevoie de un număr limitat de decizii, luate în companii care au avut suficient timp să se pregătească.
Ce trebuie schimbat
Pentru ca legea să înceapă să producă rezultate vizibile, trebuie rezolvate câteva probleme clare.
- În primul rând, neatingerea pragurilor ar trebui să aibă consecințe directe. În forma actuală, o companie poate rămâne neconformă fără să fie sancționată pentru acest lucru.
- În al doilea rând, trebuie clarificat dacă numărul mare de societăți exceptate este justificat sau dacă obligația ar trebui extinsă.
- În al treilea rând, procedurile de selecție trebuie să fie mai clare și mai ușor de verificat, mai ales în mediul privat, unde diferența față de companiile de stat este foarte mare.
- La fel de important este ca informațiile să fie publicate într-un format comun și într-un singur loc, astfel încât investitorii, jurnaliștii și publicul să poată vedea simplu cine conduce companiile și dacă legea este respectată.
Studiul va fi repetat pe documentele exercițiului financiar 2026, folosind aceeași metodă. De această dată, companiile știu că numirile, raportările și gradul lor de conformare vor fi din nou măsurate și făcute vizibile public.
Iar studiul arată că distanța până la respectarea legii nu este una imposibil de parcurs: sunt necesare 43 de numiri, în 33 de companii, iar 23 dintre acestea au nevoie de o singură femeie în plus în consiliu.
„Nu e o problemă de resurse, de calificare sau de disponibilitate. E o problemă de decizie, luată de câteva zeci de acționari, în câteva zeci de adunări generale”, conchide Cristina Chiriac. (D.R.)
O dronă cu un dispozitiv exploziv a perturbat traficul pe aeroportul Leipzig, un centru logistic cheie pentru NATO și transporturile către Ucraina. Rusia, principalul suspect
Carlos Alcaraz amână revenirea pe teren
Rusia susține că a doborât o dronă rară și vrea să o studieze: Nu am mai văzut niciodată așa ceva!
Când se oprește Centrala de la Cernavodă dacă Dunărea va continua să scadă
