Guvernul a organizat luni o ședință specială pentru a aproba un proiect de OUG pentru modificarea și completarea legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Ordonanța vizează procedura de numire a conducerilor RA-APPS și AMEPIP, agenția care monitorizează performanțele întreprinderilor publice.
Modul în care au fost făcute numirile conducerilor companiilor de stat (care constituie jaloane PNRR) a nemulțumit Comisia Europeană, care blochează de mai mult de jumătate de an plata sumelor solicitate de România prin cererea 3 de plată.
Cum vrea să rezolve problema Guvernul Ciolacu
În nota de fundamentare a proiectului adoptat luni, Guvernul a eliminaat din legislație o precedentă decizie care excepta RA-APPS de la aplicarea guvernanței corporative.
În plus, însă, Guvernul a decis ca cerința privitoare la verificarea suplimentară de securitate prevăzută pentru procedura de selecție a membrilor CA din domeniul industriei de apărare și securitate națională ”să se aplice și în ceea ce privește selecția membrilor CA al întreprinderilor publice care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare și protocol“.
Problema care în continuare ar putea să nemulțumească Bruxelles-ul este că decizia vizând guvernanța corporativă se aplică la RA-APPS în viitor, nu și mandatelor în curs la data intrării în vigoare a OUG.
Chestiunea modului în care a fost numită conducerea AMPIP este practic lăsată în suspensie, OUG vizând doar reglementarea situației în care se află acum instituția, neprevăzută de legislația curentă: întreaga conducere AMEPIP (președinte și vicepreședinți) a demisionat, ca efect al semnalelor transmise de Bruxelles.
Guvernul a decis ca, într-o astfel de situație, ”până la data numirii conducerii instituției, selectată în urma procesului de selecție, prim-ministrul numește prin decizie, președintele și vicepreședinții, interimari, cu precizarea că mandatul acestora nu poate fi mai mare de 6 luni”.
Problemele cererii 3 de plată PNRR
Cererea de plată numărul 3 a fost depusă de România în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici până în acest moment, din cauza jaloanelor considerate neîndeplinite de către Comisia Europeană.
Detalii despre ce nu a îndeplinit Bucureştiul aflaţi de pe Curs de Guvernare.