Guvernul a mai luat o dată act, în ședința de joi, de faptul că România a ratat 3 jaloane – de care depinde tranșa a 3-a din PNRR, amânată de Comisie – în ce privește obligația de-a aplica legea guvernanței corporative în companiile statului.
Datele sunt alarmante: din totalul de 142 de întreprinderi publice de la nivel central cărora li se aplică prevederile legale privind guvernanța corporativă, doar la 25 s-a finalizat procedura de selecție, la restul de 110 întreprinderi publice Consiliul de administrație fiind format din administratori provizorii.
Clientelismul din aceste companii e atât de radical, încât consiliile de administrație ale unor companii strategice încă mai sunt populate cu mandatari provizorii cu legături hilare cu domeniile: de la funcționari mărunți din ministere, la o cosmeticiană, un medic veterinar, un patron de club, un absolvent de litere etc, etc. Asta pe lângă interimatele prelungite la nesfârșit.
Această stare de fapt este contrară condițiilor OCDE și angajamentelor asumate de Guvernul României prin PNRR.
Responsabilitatea pentru acest eșec revine, în ordine, AMEPIP – Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, Secretariatului General al Guvernului (coordonator al AMEPIP) și autorităților publice titulare ale acestor companii de stat (ministere).
Guvernul a luat act de situația pe care trebuia să o rezolve integral până în T4 din 2023 dintr-un memorandum, care aduce la cunoștința Executivului ceea ce se știe de 2 ani în ministerele responsabile inclusiv de banii din PNRR. În plus, Guvernul a înființat anul trecut și o Agenție de Monitorizare a Companiilor de Stat, care și-a început deja activitatea.
Mai jos, o analiză a situației – cu responsabili, efecte, fenomene în economia de stat și explicații:
Topul ministerelor care păstrează haosul în companiile statului
Memorandumul conține o anexă cu stadiul procedurilor de selecție a administratorilor întreprinderilor publice aflate în portofoliul autorităților tutelare.
Ministerele cu cele mai multe consilii de administrație formate din administratori provizorii sunt:
- Ministerul Economiei – 42 de companii
- Ministerul Transporturilor – 22 companii
- Ministerul Energiei – 17 companii
Tabelul complet conține 17 ”autorități tutelare”, inclusiv Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Cercetării sau MApN.
Comisia așteaptă îndeplinirea jaloanelor, întârzie banii din PNRR
Comisia Europeană a insistat în repetate rânduri ca România să aplice regulile guvernanței corporative în companii de stat, Bruxelles-ul insistând ca aceasta să fie inclusă ca țintă/jalon în Planul de Reziliență.
Reducerea numirilor temporare la conducerea companiilor de stat la nivel central a fost negociată și acceptată de Guvernul României, în cadrul PNRR existând mai multe jaloane în acest domeniu.
Toate aceste jaloane sunt în prezent ratate:
- Reducerea cu 50% a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale (Număr secvențial: 442) – termen T4 2023
- Reducerea cu 10% a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale (Numar secvențial: 444) – termen T4 2023
- Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători (Număr secvențial: 79) – termen T4 2022
Ratarea acestor ținte a avut o consecință clară: este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană nu a aprobat nici până în prezent a treia cerere de plată din PNRR, transmisă la Bruxelles pe 15 decembrie 2023 (termenul de aprobare era 15 martie 2024).
De precizat: Potrivit regulamentului de aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, România nu poate transmite o cerere nouă de plată până când nu se aprobă ultima cerere transmisă.
Citeşte integral analiza Degringoladă corporativă în companiile statului: Doar 25 din 142 de întreprinderi aplică legea guvernanței – s-au ratat 3 jaloane din PNRR, de care depindea tranșa a treia de bani. Provizorate și selecții hilare în CA-uri pe Curs de Guvernare