În ultimele 6 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproape 120 puncte de bază (1,2%), la 6,23% cel mai recent, scădere ce indică o detensionare a semnificativă a condițiilor financiare din economie. Scăderea de la 7,4%, vârful din luna mai, este pozitivă pentru activitatea de creditare din economie.
Scăderea a venit pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, ratingul a fost păstrat de agențiile internaționale, iar surplusul de lichiditate din bănci a crescut, la 23 miliarde de lei în octombrie.
ROBOR la 3 luni este acum la aproape 30 de puncte de bază distanță (0,3%) de nivelul de dinainte de alegerile din mai, respectiv la 65 puncte de bază (0,65%) de nivelul de dinainte de criza electorală declanșată în luna noiembrie 2024. Având în vedere puseul de inflație, cu o rată anuală a Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) aproape de 10% în ultimele luni, dobânzile sunt real-negative (stimulative), cu toate că la nivel nominal sunt ridicate.
Dobânzile la obligațiunile guvernamentale au scăzut sub 7%
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei au scăzut și ele în ultimele săptămâni, apropiindu-se de 6,9% în cazul obligațiunilor pe termen lung (10 ani).
Analiștii Erste Group Bank pun evoluția pe seama reducerii împrumuturilor lunare în final de an și a semnalelor din partea oficialilor Trezoreriei de stat din Ministerul Finanțelor, care au transmis că vor reduce împrumuturile pe piețele externe în 2026.
Față de acum 6 luni, dobânzile sunt mai jos pe toate maturitățile, chiar cu 150 de puncte de bază (1,5%) în cazul finanțărilor suverane pe 1 an, în timp ce față de acum 30 de zile dobânzile au scăzut cu între 40 și 50 de puncte de bază (0,4-0,5%).
Dobânzile sunt relevante având în vedere că suma împrumutată de Ministerul Finanțelor în 2025, în primele 10 luni, se ridică la 248 miliarde de lei, iar cele din 2026 se vor situa la un nivel relativ apropiat. Mare parte din suma împrumutată în 2025 a fost la dobânzi de peste 6%.
Analist: ”BNR face o relaxare mascată a politicii monetare”
Potrivit lui Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, BNR face o ”relaxare mascată” a politicii monetare.
Acesta arată într-un raport de analiză că, în pofida inflației și estimărilor că ea va rămâne ridicată, BNR pare în continuare orientată spre o poziție ”dovish”, adică o politică monetară care sprijină creditarea economiei, finanțarea deficitului și creșterea economică.
”Nu există semne de înăsprire a politicii monetare și, pe cât posibil, se va păstra relaxarea de facto care vine prin îmbunătățirea lichidității de pe piața monetară. Potrivit estimărilor noastre, surplusul de lichiditate a ajuns în octombrie la aproape 23 mld. lei – mult sub vârful de 60 mld. lei din ianuarie 2024, dar totuși suficient de ridicat pentru a menține dobânzile în jurul facilității de depozit (a BNR) de 5,50%, mai degrabă decât în jurul ratei-cheie de politică monetară, de 6,50%”, explică Valentin Tătaru.
Citește integral articolul ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar se detensionează și reacumuleză lichiditate – Analiștii spun că BNR face o ”relaxare mascată” pe Curs de Guvernare.