Bucureștiul caută beneficii industriale în timp ce Europa se grăbește să se reînarmeze, spune ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu.
România dorește ca efortul european de reînarmare să aducă beneficii tuturor statelor membre ale UE, nu doar celor mai mari.
Creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare și a comenzilor de armament, care este prevăzută în următorii ani, ar trebui să se traducă în noi fabrici și locuri de muncă în România, a declarat Moșteanu, pentru Politico.
„Dacă cheltuim banii oamenilor pe apărare, este important ca aceștia să vadă că o parte din acești bani se întoarce în țara lor, de exemplu, prin intermediul fabricilor. Nu este vorba doar de cumpărarea de rachete din străinătate.
Ne propunem ca o parte din producție să fie în România. Vrem să fim parte din lanțul de producție. Fiecare țară își dorește o cotă cât mai mare, dar până acum doar câteva au reușit", a declarat ministrul într-un interviu la sediul NATO.
State occidentale precum Franța, Germania, Italia și Suedia au cele mai dezvoltate industrii de armament din UE și beneficiază de majoritatea contractelor profitabile.
Fostele țări din blocul estic, precum România, tind să aibă companii de apărare mai mici, fără know-how-ul tehnologic pentru a produce întreaga gamă de arme necesare pentru reînarmare, ceea ce înseamnă că sunt mai dependente de furnizorii externi.
Invazia Ucrainei de către Rusia a deschis robinetele de finanțare pentru apărare. Țările NATO au convenit în această vară să își majoreze ținta de cheltuieli pentru apărare de la 2% din PIB la 5% până în 2035. Potrivit Comisiei Europene, atingerea noului obiectiv va necesita cheltuirea a 288 de miliarde de euro suplimentari pentru apărare în fiecare an.
România cheltuiește 2,3% din PIB-ul său pentru armată în acest an și intenționează să crească această cifră la 3,5% până în 2030.
Una dintre principalele sale provocări este modernizarea forțelor armate, care au operat timp de decenii în mare parte cu echipamente militare învechite din epoca sovietică, scrie Politico.
Împrumuturi pentru arme
Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE al UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, și solicită 16,7 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă redusă pentru apărare.
Moșteanu a declarat că două treimi din acești bani vor fi cheltuiți pe echipamente militare, iar restul pe infrastructură, incluzând și ajutor militar pentru Ucraina și Republica Moldova.
Condiția pentru orice achiziție în cadrul SAFE - care este deschis în mare parte companiilor europene - va fi obținerea de beneficii industriale în România, a spus ministrul.
Un exemplu al eforturilor țării de a se asigura că o parte din fondurile pentru apărare rămân în țară este licitația în valoare de 6,5 miliarde de euro pentru peste 200 de tancuri, care prevede ca asamblarea finală să se facă în țară.
„Este foarte important pentru anii următori ca, atunci când vorbim despre cheltuieli, să distribuim profitul industrial în mod egal pe întreg continentul”, a spus ministrul, referindu-se și la țări aflate mai departe de linia frontului, cum ar fi Portugalia.
„Este o negociere cu producătorii”, a spus el, adăugând că, dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție internă, Bucureștiul își va duce banii către companii din afara UE care sunt dispuse să facă acest lucru.
Guvernul român este deja un client important al producătorilor de armament străini, în special din SUA, Israel și Coreea de Sud. Recent, a achiziționat sisteme de apărare aeriană Patriot și avioane de război F-35 de fabricație americană, precum și obuziere autopropulsate K9 de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace.
Anul trecut, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru Politico că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Ce aduce România la masă
România, care este una dintre cele mai industrializate țări din Europa, are atuuri de oferit producătorilor de arme, a susținut Moșteanu.
Deja atrage unele dintre cele mai mari companii de apărare din Europa. Bucureștiul și gigantul german Rheinmetall au semnat un acord la începutul acestui an pentru a construi o fabrică de pulbere de muniție care va fi finanțată parțial din fonduri UE, în cadrul schemei de sprijinire a producției de muniții.
În viitorul apropiat, producătorii vor trebui să deschidă noi fabrici pentru a satisface cererea, iar România ar putea găzdui cu ușurință unele dintre ele, a spus Moșteanu: „Avem instalații de producție de apărare cu toate aprobările necesare. Nu sunt actualizate, dar este un bun punct de plecare.”
Un alt punct forte al țării este sectorul său auto robust, care ar putea ajuta producătorii de arme să își intensifice rapid producția. Companiile de apărare din întregul bloc fac echipă cu producătorii de maşini pentru a beneficia de expertiza lor în producția de masă.
„Avem o industrie auto foarte puternică în România, care se poate orienta către industria de apărare”, a declarat ministrul, adăugând că utilajele, liniile de producție, expertiza și lanțurile de aprovizionare sunt deja existente.