Nivelul Dunării la Cernavodă a ajuns sâmbătă, 10 octombrie, la numai 3 centimetri peste limita operațională pentru pomparea apei de răcire a centralei nucleare. Autoritățile iau măsuri și suplimentează debitele evacuate din mai multe lacuri de acumulare, pentru a limita scăderea nivelului fluviului.
Ambele reactoare de la Cernavodă sunt deja oprite din cauza secetei. Oprirea producției de electricitate nu elimină însă nevoia de răcire a instalațiilor nucleare.
Ce reprezintă cei 3 centimetri
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), debitul Dunării la intrarea în țară este sub 1.200 de metri cubi pe secundă. La Cernavodă, nivelul apei a coborât la −259 cm, foarte aproape de pragul de −262 cm.
„În prezent, debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar nivelurile apei la Cernavodă se situează foarte aproape de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru asigurarea condițiilor de pompare a apei de răcire a centralei nucleare. Astăzi, 10 octombrie 2026, a fost înregistrată cota de −259 cm, cu numai 3 cm peste această limită, situație care impune adoptarea unor măsuri operative urgente și coordonate”, transmite instituția, într-un comunicat.
CNCAN: Atingerea limitei nu înseamnă un accident nuclear. Există rezerve de apă
Petre Min, șeful Serviciului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a explicat sâmbătă, la Digi24, ce măsuri de siguranță există la centrală.
„Chiar dacă se ating anumite limite, nu vorbim despre un accident nuclear. Spuneam mai devreme că, prin felul în care este proiectată o instalație nucleară, sunt rezerve, cel puțin dacă este să vorbim ca și zile, sunt rezerve de apă care chiar dacă nu există intervenție din perspectiva a ceea ce reprezintă apă în nivelul din Dunăre, sunt rezerve suficiente ca 3 zile să nu se întâmple absolut nimic în instalația nucleară.
Deci practic există un timp prin care chiar dacă suntem surprinși de anumite situații, în 3 zile putem lua măsurile necesare astfel încât să evităm un posibil accident”, a explicat Petre Min, citat de Mediafax.
Min mai spune că planurile pentru un eventual accident nuclear nu se activează automat la atingerea limitei de nivel a fluviului. În plus, se lucrează la un baraj pentru direcționarea apei spre zona de aspirație a pompelor de răcire, în paralel cu evacuări controlate din lacurile de acumulare.
Unitatea 1 a centralei a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării. La momentul opririi celei de-a doua unități, directorul centralei, Romeo Urjan, explica faptul că nivelul apei nu mai permitea funcționarea în parametrii normali de producere a energiei electrice.
În urmă cu câteva zile, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a confirmat că ambele reactoare rămân oprite și că reluarea funcționării nu este posibilă cel puțin până la 15 octombrie, din cauza condițiilor hidrologice.
De ce mai este necesară răcirea
Oprirea unui reactor întrerupe reacția nucleară în lanț care asigură producția de energie, dar combustibilul continuă să degaje căldură prin dezintegrarea produselor radioactive. Această căldură reziduală trebuie evacuată, inclusiv în perioada în care reactorul nu mai produce electricitate.
Necesarul de apă este diferit față de cel din timpul producției. În raportul său de sustenabilitate pentru 2024, Nuclearelectrica precizează că volumul de apă utilizat la o unitate oprită este mai mic.
Compania explica și într-o informare tehnică publicată în 2015 că oprirea controlată la niveluri foarte scăzute ale Dunării urmărește păstrarea apei necesare menținerii reactoarelor în siguranță. Documentul descrie utilizarea unor pompe speciale și surse alternative de apă pentru situații extreme.
Prin urmare, menținerea alimentării cu apă rămâne importantă chiar dacă reactoarele sunt oprite.
Apă suplimentară din trei acumulări
Pentru a limita scăderea nivelului Dunării în sectorul Cernavodă, ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, în perioada 10–18 octombrie.
Intervenția este coordonată cu evacuări controlate din acumulările Izbiceni, de pe Olt, și Mihăilești, de pe Argeș. Autoritățile țin cont de debitele disponibile, de timpul în care apa ajunge în sectorul vizat și de prognozele hidrologice.
Apele Române subliniază că măsura nu presupune golirea lacului Iezer: „După aplicarea acesteia, în acumulare va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările fiind realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare.”
Măsurile, temporare și excepționale, sunt luate în baza hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind situația hidrologică severă și alimentarea cu apă a centralei.
De ce nu poate fi ciuma din Rusia un nou Covid. Singurul risc pentru România
Grindeanu îi răspunde lui Bolojan, după refuzul PNL de a guverna cu PSD: Problemele românilor nu dispar dacă le tratați cu ironie
România rămâne în recesiune tehnică. PIB-ul nu s-a dus nici în jos, nici în sus
Transfer la Universitatea Craiova: Ținta numărul 1 a "alb-albaștrilor" pentru 2027
