Guvernul Bolojan a decis, joi, o intervenție limitată în criza carburanților. A plafonat adaosul comercial la nivelul mediu practicat în 2025 de fiecare operator economic, pentru o perioadă de trei luni, până la 30 iunie, cu posibilitatea de prelungire.
OUG mai prevede limitarea exporturilor de motorină și țiței, care vor putea fi făcute doar cu acordul autorităților, și permite reducerea temporară a conținutului de biocarburant din benzină, pentru a evita blocaje în aprovizionarea pieței.
Specialiștii spun că impactul va fi mai degrabă simbolic. Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă, a estimat că dacă măsura ar fi aplicată strict și complet eficient, reducerea posibilă ar fi de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l sau până la 0,20 lei/l în scenarii mai optimiste.
Totuși, premierul Ilie Bolojan a spus că luni, vor fi anunțate noi măsuri, de data asta de reducere de taxe. Cel mai probabil va fi redusă acciza, nu și TVA, iar decizia va ține cont să nu fie afectat deficitul, dar va lua în calcul și posibilul impact al prelungirii războiului din Iran.
Ce măsuri au luat alte țări europene
În lipsa unei reacții unitare de la Bruxelles, capitalele europene au început să răspundă diferit, scrie Euronews.
Cea mai amplă intervenție a venit din Spania, unde guvernul Pedro Sánchez a aprobat un pachet de 5 miliarde de euro, valabil până la 30 iunie 2026. Madridul a redus TVA la toate formele de energie de la 21% la 10% - inclusiv la carburanți, electricitate, gaze naturale și butan, a plafonat prețul maxim la butan și a promis o reducere de aproximativ 30 de cenți pe litru pentru benzină și motorină. În plus, transportatorii, fermierii și pescarii primesc o compensație de 20 de cenți pe litrul de carburant, iar statul a autorizat eliberarea a 11,5 milioane de barili de petrol din rezerve.
Germania a mers pe altă logică: nu a anunțat subvenții directe, ci a încercat să disciplineze piața. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a propus un proiect prin care benzinăriile să poată majora prețurile doar o singură dată pe zi, la prânz, deși măsura nu a intrat încă în vigoare, fiind nevoie de modificări în legislația concurenței.
Austria a mers chiar mai departe în zona reglementării, permițând operatorilor să crească prețurile doar de trei ori pe săptămână, în timp ce reducerile pot fi făcute oricând.
Italia și Portugalia au preferat să lucreze cu instrumente fiscale. La Roma, guvernul a luat în calcul folosirea veniturilor suplimentare din TVA generate de scumpirea carburanților pentru a compensa consumatorii și a anunțat sancțiuni pentru companiile care ar profita de criză pentru a-și umfla marjele de profit.
În Portugalia, executivul lui Luís Montenegro a redus temporar taxa pe motorina auto cu 3,55 cenți pe litru, returnând astfel contribuabililor o parte din veniturile suplimentare colectate din TVA, după ce prețurile au depășit pragul de 10 cenți creștere stabilit de guvern ca punct de declanșare.
În alte state, reacția a fost mai prudentă sau mai fragmentată. În Franța, cea mai vizibilă măsură nu a venit de la stat, ci de la TotalEnergies, care a anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină până la sfârșitul lunii, în timp ce guvernul Macron s-a concentrat mai ales pe eforturi diplomatice.
Polonia nu a adoptat reduceri importante de taxe, invocând riscul de a destabiliza piața și încrederea investitorilor. În schimb, Ungaria a mers pe plafonare directă: premierul Viktor Orbán a fixat un preț maxim de 1,54 euro pentru benzina de 95 și 1,59 euro pentru motorină, însă doar pentru mașinile cu numere ungurești, pentru a evita alimentarea în masă a șoferilor din țările vecine.
La nivelul UE, comisarul pentru energie Dan Jørgensen a spus că Bruxellesul analizează măsuri temporare de urgență în cazul unei „crize severe de preț”, dar a insistat că ele trebuie să fie țintite, limitate în timp și să nu descurajeze tranziția energetică.
În paralel, scrie Euronews, Comisia a început deja să relaxeze unele ținte privind umplerea depozitelor de gaze, într-un efort de a calma piețele.
Presiunea ar putea crește, în perioada următoare
Deciziile luate de statele europene vin în contextul în care războiul din Iran a afectat fluxurile energetice globale, iar perturbările din Strâmtoarea Ormuz au împins rapid petrolul Brent de la aproximativ 60 de euro la peste 100 de euro pe baril, în timp ce prețurile gazelor naturale din Europa au urcat cu circa 60% de la începutul conflictului.
Și presiunea crește, pe măsură ce războiul continuă. Șeful Shell, Wael Sawan, a avertizat că penuria de energie ar putea lovi Europa chiar din luna viitoare, dacă blocajele din Strâmtoarea Ormuz persistă. El a spus că șocul s-a mutat deja din Asia de Sud spre Asia de Sud-Est și nord-estul Asiei și ar urma să se simtă mai puternic în Europa în aprilie.
Și ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a avertizat că lipsa de energie s-ar putea face simțită la sfârșitul lui aprilie sau în mai, dacă războiul continuă.