O notificare de alertă transmisă de ANAF nu înseamnă automat că suma indicată trebuie plătită imediat. Datoria poate fi corectă, dar poate include plăți încă neînregistrate, accesorii sau obligații mai vechi despre care contribuabilul nu știa. Ignorarea documentului poate însă duce la acumularea de dobânzi și penalități și, ulterior, la executare silită.
În iunie 2026 a fost publicată procedura prin care ANAF îi va alerta periodic pe contribuabilii care desfășoară activități economice și au obligații bugetare restante de peste 40.000 de lei.
Mecanismul are un rol preventiv: contribuabilii sunt informați despre restanțe înainte ca situația să devină mai dificil și mai costisitor de rezolvat. Notificarea prezintă și soluțiile care pot fi folosite, precum eșalonarea la plată.

„Cel mai important de reținut este că notificarea trebuie tratată ca oportunitate de verificare, nu ca motiv de panică, iar primul pas este compararea informației ANAF cu evidența proprie și documentele de plată”
Geanina Ciorîță, Senior Manager People Advisory Services și Corina Mîndoiu, Partener People Advisory Services, EY România
Specialiștii EY România explică ce trebuie verificat înainte ca persoana sau firma care primește alerta să plătească suma indicată.
1. Verifică fișa fiscală înainte să plătești
Primul pas este obținerea fișei ROL, adică evidența obligațiilor și plăților înregistrate de ANAF pentru contribuabil.
Documentul poate fi consultat prin Spațiul Privat Virtual. Persoanele fizice îl pot solicita și direct de la administrația fiscală.
Fișa permite verificarea mai multor informații importante:
- ce obligații sunt înregistrate ca restante;
- dacă suma include dobânzi și penalități;
- pentru ce perioadă au fost calculate datoriile;
- dacă plățile recente au fost înregistrate;
- cum au fost distribuite sumele achitate anterior.
Abia după compararea fișei ROL cu declarațiile fiscale și cu dovezile de plată se poate stabili dacă datoria este corectă.
2. Pentru PFA, datoriile personale și cele profesionale se pot aduna
O situație aparte apare în cazul persoanelor fizice care desfășoară și activități independente.
Dacă o persoană are datorii fiscale înregistrate atât pe CNP, cât și pe codul de identificare fiscală folosit pentru activitatea independentă, ANAF analizează pragul de 40.000 de lei în funcție de totalul obligațiilor.
Astfel, un PFA poate primi notificarea chiar dacă nici datoriile personale, nici cele aferente activității economice nu depășesc separat 40.000 de lei.
De exemplu, dacă persoana are obligații de 22.000 de lei pe CNP și de 20.000 de lei pentru activitatea independentă, totalul luat în calcul poate ajunge la 42.000 de lei.
3. Verifică dacă plata recentă a ajuns unde trebuia
O plată efectuată prin Ghișeul.ro nu apare neapărat imediat în evidențele fiscale. Este posibil, așadar, ca notificarea să includă o sumă achitată recent, dar care nu a fost încă procesată de ANAF.
Mai există o posibilă sursă de confuzie: banii plătiți nu sting întotdeauna exact obligația pe care contribuabilul credea că o achită.
Potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală, sumele sunt distribuite în ordinea legală de stingere a obligațiilor, de regulă în funcție de vechimea acestora. O plată poate fi astfel folosită pentru o datorie mai veche, în timp ce obligația recentă rămâne neachitată și continuă să genereze accesorii.
De aceea, nu este suficientă verificarea extrasului de cont. Trebuie verificat și modul în care ANAF a înregistrat și distribuit plata.
4. Atenție: pot apărea în evidență și sume al căror termen de plată nu a sosit
Noțiunea de „obligații fiscale restante” este mai complexă decât pare.
Pe lângă obligațiile care au ajuns deja la scadență, ANAF poate lua în calcul și diferențele de obligații principale sau accesorii stabilite printr-o decizie de impunere, chiar dacă termenul acordat pentru plata acelor sume nu s-a împlinit încă.
Prin urmare, faptul că o decizie de impunere indică un termen viitor de plată nu înseamnă neapărat că suma nu va apărea în analiza ANAF privind nivelul obligațiilor contribuabilului.
5. Dacă suma este corectă, există mai multe variante
Notificarea de alertă nu impune, în toate situațiile, achitarea imediată și integrală a datoriei. Contribuabilul trebuie să analizeze ce variantă poate folosi, în funcție de situația financiară și de condițiile prevăzute de lege.
Prima soluție este plata integrală, dacă există banii necesari. Astfel poate fi oprită acumularea accesoriilor aferente restanței.
O altă variantă este eșalonarea la plată, prin care datoria poate fi achitată în rate. Eșalonarea are propriile condiții și costuri, dar poate evita declanșarea sau continuarea executării silite, dacă este aprobată și respectată.
Există și procedura de mediere fiscală, reglementată de Codul de procedură fiscală. În cadrul acesteia, contribuabilul poate discuta cu organul fiscal despre cuantumul obligațiilor, situația sa financiară și variantele legale de stingere a datoriei.
Atenție însă: medierea fiscală este o procedură distinctă, legată de etapa executării silite și de comunicarea somației. Simpla primire a notificării de alertă nu echivalează cu declanșarea medierii. ANAF a propus ca întâlnirile de mediere să poată avea loc și online, prin videoconferință, însă trebuie verificat dacă această posibilitate a intrat în vigoare la momentul solicitării.
Ce faci dacă suma este greșită
Dacă fișa fiscală și documentele personale nu confirmă suma indicată de ANAF, contribuabilul trebuie să solicite clarificarea sau corectarea evidenței fiscale.
Pot fi necesare, în funcție de situație:
- ordinele de plată și extrasele bancare;
- chitanțele emise prin Ghișeul.ro;
- declarațiile fiscale depuse;
- recipisele de validare;
- deciziile de impunere;
- documentele privind anularea, compensarea sau eșalonarea unor obligații.
