Activitatea economică în zona euro a înregistrat luna trecută cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 15 ani, în urma atenuării restricţiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus, arată datele publicate luni de compania de analize financiare Markit.
Această creştere are însă un cost, întrucât au sporit presiunile inflaţioniste din cauza deficitului de forţă de muncă şi a întreruperilor în lanţurile de aprovizionare, din cauza pandemiei.
Avans de 2 puncte
Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a urcat în iunie la 59,50 puncte, de la 57,10 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai ridicat nivel din iunie 2006, transmite Reuters.
Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.
"Redresarea Europei a accelerat în iunie, dar presiunile inflaţioniste sunt de asemenea în creştere. Sectorul serviciilor din zona euro înregistrează un avans semnificativ şi, alături de expansiunea industriei, indicele PMI sugerează că economia regiunii este la cote maxime în această vară", a apreciat Chris Williamson, economist şef la IHS Markit.
Accelerarea campaniei de vaccinare pe continent a permis autorităţilor să redeschidă economia, astfel încât indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a urcat în iunie la 58,30 de puncte, de la 55,20 puncte luna precedentă. Este cel mai ridicat nivel din iulie 2007.
Indicele care acoperă industria arată cel mai rapid ritm al extinderii activităţii fabricilor, dar există probleme din cauza creşterii preţurilor la materiile prime.
Cel mai ridicat nivel la optimism
Pe fondul speranţelor că perioada cea mai dificilă a pandemiei a trecut, indicele general privind optimismul a înregistrat cel mai ridicat nivel de când IHS Markit a început colectarea datelor, în iulie 2012.
La şedinţa de politică monetară din 10 iunie, Banca Centrală Europeană (BCE) a îmbunătăţit perspectivele privind inflaţia şi evoluţia economiei, dar a promis să menţină ample măsuri de stimulare, din cauza temerilor că orice retragere a sprijinului în acest moment ar accelera creşterea costurilor de împrumut şi ar afecta redresarea economiei.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis că va continua programul de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP) cu o valoare totală de 1.850 de miliarde de euro, până în martie 2022 sau până se va încheia pandemia.
Consiliul guvernatorilor BCE a fost de acord cu achiziţii suplimentare în următorul trimestru "într-un ritm semnificativ mai ridicat" decât în primele trei luni din 2021, a declarat preşedintele BCE, Christine Lagarde, fără a da detalii suplimentare.
Și BCE și-a îmbunătățit perspectivele
În linie cu estimările analiştilor, Banca Centrală Europeană a îmbunătăţit perspectivele privind inflaţia şi evoluţia economiei, în urma accelerării campaniei de vaccinare şi a revenirii sectorului serviciilor, după atenuarea restricţiilor.
În scenariul de bază, BCE se aşteaptă la un avans al PIB-ului zonei euro de 4,6% în 2021 şi de 4,7% în 2022, faţă de o creştere cu 4% şi, respectiv, 4,1% previzionată în martie.
Rata inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze anul acesta la 1,9% anul acesta şi la 1,5% anul viitor, faţă de un nivel de 1,5% şi, respectiv, 1,2% estimat anterior, a anunţat joi preşedintele BCE, Christine Lagarde.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv, minus 0,50%.
Dobânda de politica monetară este la cel mai scăzut nivel din istorie.
Vezi şi Cîţu se laudă că România are cea mai rapidă revenire după o criză economică din ultimul secol
