Numărul zilelor de școală a variat în ultimii zece ani, în România, de la 178 până la 155, țara noastră situându-se printre ultimele din UE la acest capitol, motiv pentru care senatorul Ștefan Pălărie (USR-PLUS) a inițiat un proiect care trasează o ”linie roșie” sub care să nu se mai poată coborî în anii următori, indiferent de structura anului școlar stabilită de MEN.
”Noi nu vorbim despre o prelungire, ci uitându-ne pe datele ultimilor zece ani vedem că noi am tot luat din numărul de zile de școală al elevilor (…) Materia e multă, avem o programă școlară încărcată, iar noi comprimăm anul școlar la un număr mic de zile (…) Așa cum avem un număr minim de zile de concediu pe an sau cum avem un salariu minim pe economie, să avem un număr minim de zile de școlarizare, standard, încorporat în Legea Educației Naționale (….) 175-180-185 (pe cicluri de învățământ – primar, gimnazial, liceal) este standardul pe care noi îl propunem”, ne-a explicat senatorul Ștefan Pălărie (co-fondator Școala de Valori), într-un interviu acordat SpotMedia.ro, pe care vă invităm să îl parcurgeți în continuare într-un format inedit – cele mai importante declarații, completate apoi cu argumente și detalii suplimentare prezentate în format audio:
- Ne-am uitat puțin pe ce s-a întâmplat în România în ultimii zece ani (din 2010-2011) și am văzut că, dacă în primii 5 ani din acest deceniu numărul mediu de zile de școală în învățământul românesc a fost 177-178-176, oricum peste 175, în ultimii patru ani numărul a scăzut: 168, 166, 167, 155 (2020, an cu pandemie) iar anul acesta s-a închis cu o medie de 163 de zile de școală.
- La nivel european majoritatea țărilor au un număr de 180 de zile de școală în medie (mă refer la faptul că ele diferă pe cicluri de învățământ – primar, gimnazial, liceal). Câteva țări chiar se duceau la 195, noi cu 165 în medie figuram, alături de alte două țări, în lista celor cu cele mai puține zile de școală.
- Lăsăm libertatea MEN ca, prin ordin de ministru, să hotărască orice structură a anului școlar, dar impunând o linie roșie sub care să nu se mai scadă durata anului școlar. Linia roșie pe care noi am propus-o este de 175 de zile pentru învățământul primar, 180 pentru gimnazial și 185 pentru liceal. De ce? Pentru că trecând sub această linie roșie, avem o mare problemă: sufocăm copiii cu o încărcătură foarte mare pe ore, în timp ce volumul de materie rămâne neschimbat.
- Nu am apucat să avem o discuție la nivel de leadership politic, dar din perspectiva colaborării la nivel de comisie, atât colegii de la PNL, cât și colegii de la UDMR au considerat și consideră că este o inițiativă bună.
- În ceea ce privește partenerii sociali, au existat unele reacții neașteptate.
- Unii părinți, din mediul urban, percep că educația copilului se întâmplă mai degrabă în afara școlii decât în interior (sport, arte, pian, meditații etc).
- În schimb, pentru copiii din rural sau din comunitățile cu mai puține posibilități, fiecare zi petrecută la școală crește șansa de integrare socială și profesională în viitorul lor de adult.
- Nicio secundă noi nu am dorit să bulversăm sistemul. Ordinul de ministru prin care s-a stabilit structura anului școlar 2021-2022 a fost anunțat în februarie.
- Modul în care a fost redactată legea prevede aplicarea ei începând cu anul școlar 2022-2023.
- Este doar o inițiativă care construiește predictibilitate pe termen lung.
- 175 de zile de școală a fost un standard ani de zile, la rând, și nimeni nu a comentat.
- Anual pierdem timp și negociem, renegociem, (și o spun cu mare tristețe!) incluzând în aceste discuții firmele mari de turism cu care povestim despre câte bilete se pot pierde, dacă părinții nu vor mai putea în extrasezon să își cumpere pachete turistice.
- Nu am nimic împotriva unui mediu economic puternic, a unor oportunități de relaxare, a opțiunii ca familia să poată avea acces la concedii mai ieftine, dar avem o problemă dacă aceste argumente ajung să fie mai importante decât părerea specialiștilor care trebuie să se pronunțe privitor la numărul optim de zile de școală, frecvența săptămânilor de acumulare intensă urmate de niște săptămâni de repaus care sunt necesare ș.a.m.d.
- Multe dintre vocile publice europene și chiar din România spun că o vacanță de vară foarte lungă nu e un lucru bun. Locul din care îi preiau dascălii pe elevi la începutul anului școlar e foarte îndepărtat.
- Eu nu spun că ar trebui tăiate vacanțele, ci spun că poate ar trebui reorganizate diferit, în așa fel încât să nu mai existe repausuri atât de lungi, care să ducă chiar la pierderi de cunoștințe, de informații, de competențe de învățare dobândite.
- De Senat, proiectul nu mai poate trece tacit, el va fi dezbătut. Rămâne de văzut în ce măsură el se va intersecta cu proiectul ”România educată”. Președinte Klaus Iohannis a invitat pentru săptămâna aceasta (luni-miercuri) la o suită de dezbateri publice la Cotroceni.
- În urma acestor discuții, se va lămuri care o să fie procesul de transpunere a documentului ”România educată” într-o nouă Lege a Educației naționale sau în mai multe legi.
