Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, potrivit unui nou studiu realizat de Up România, unul dintre principalii jucători din industria beneficiilor extrasalariale, în parteneriat cu Reveal Marketing Research.
Acest comportament se menține la un nivel îngrijorător și anul acesta, în ciuda faptului că obiceiurile de cumpărare a produselor alimentare au rămas constante, comparativ cu datele analizate anul trecut.
83% dintre respondenți au declarat că fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, iar risipa alimentară continuă să fie o problemă majoră.
Mâncarea gătită acasă rămâne principala formă de consum, în scădere ușoară față de anul trecut, cu cele mai ridicate valori înregistrate în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) și al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese). Tinerii între 18 și 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau masa la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la creșterea risipei alimentare.
„România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente – echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecințe nu doar economice, ci și sociale și de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe și inițiative menite să încurajeze un consum responsabil și sustenabil,” a declarat Elena Pap, Director Europa Up Group.
Risipa alimentară rămâne o provocare, în ciuda conștientizării
Majoritatea românilor declară că se confruntă săptămânal cu o risipă de bani, din cauza alimentelor pe care le aruncă.
Dacă 66% dintre respondenți au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj depășesc pragul de 200 de lei.
Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor și o conștientizare mai clară a impactului financiar.
Mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%).
Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.
Printre cele mai frecvente cauze identificate pentru risipa alimentară se numără cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite mai ales în rândul adulților între 25 și 44 de ani.
Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea și conservarea alimentelor – aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risipă alimentară.
Atitudinile românilor arată o conștientizare în creștere, dar și diferențe generaționale
Românii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenți considerând-o o problemă gravă – în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și de adulții între 45–55 de ani (59%).
Atunci când vine vorba de măsuri concrete, femeile se declară mai implicate decât bărbații în combaterea risipei alimentare. Persoanele de peste 55 de ani se remarcă prin comportamente mai sustenabile: aruncă cel mai puțin, au pierderi financiare reduse (84% estimează pierderi sub 50 de lei pe săptămână) și respectă în continuare reguli învățate din familie, precum „să nu arunci mâncarea”.
Majoritatea respondenților aplică deja obiceiuri menite să reducă risipa: depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei și de persoanele între 35–44 de ani, în timp ce deschiderea față de astfel de soluții este mai redusă în rândul tinerilor între 25 și 34 de ani.
"Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile. Este esențial să continuăm să investim în educație și conștientizare pentru a construi o cultură alimentară sustenabilă" a menționat Marius Luican, director Reveal Marketing Research.
Valorile culturale din familie și educația continuă să influențeze comportamentul alimentar
Pentru 46% dintre români, regula „să nu arunci mâncarea” era impusă încă din copilărie – mai ales în cazul celor peste 45 de ani. În schimb, generațiile mai tinere au fost mai puțin expuse acestor norme tradiționale.
Expresii precum „gândește-te la copiii flămânzi” sunt amintite de 69% dintre respondenți, în special de femei și de cei cu vârste între 35 și 55 de ani, ceea ce indică o influență clară a normelor culturale asupra percepției risipei.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) recunosc că tradițiile și valorile familiei în care au crescut le influențează comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani, indicând o legătură puternică între educația tradițională și grija față de resurse.
La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declară mai puțin influențați de aceste valori – doar 43% în segmentul 25–34 ani și 40% în rândul celor de 18–24 ani.
Tinerii, cei mai predispuși la risipă, dar și receptivi la presiunea socială
Comportamentul alimentar al Generației Z (18–24 ani) indică un nivel ridicat de risipă – aceștia aruncă cel mai frecvent mâncare gătită și raportează pierderi financiare săptămânale mai mari. În același timp, tot ei sunt cei care resimt cel mai acut presiunea socială atunci când aruncă alimente – 34% dintre tinerii din această categorie declară că simt acest lucru, comparativ cu 28% din totalul eșantionului.
În același timp, tinerii sub 35 de ani preferă într-o măsură mai mare comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș.
Totodată, deschiderea lor față de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai scăzută, comparativ cu persoanele între 35 și 44 de ani, care se remarcă printr-o implicare crescută în combaterea risipei.
Datele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare la nivelul societății privind risipa alimentară, dar și diferențe semnificative între generații în ceea ce privește comportamentele și percepțiile. Consolidarea educației alimentare și promovarea unor obiceiuri responsabile rămân pași esențiali pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social și ecologic.
Studiul a fost realizat online în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 - 56+ ani, din mediul urban, pe un eșantion N=1017 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de colectare a datelor: 15-24 martie 2025.
Despre Up România
Up România face parte din Grupul Up, deservește peste 25.000 de clienți și peste 1.3 milioane de beneficiari pe Up Dejun, Up, Cadou, Up Vacanță, Up Cultură. La aceștia se adaugă peste 1.2 milioane de beneficiari pe Up Social din 150 de proiecte sociale naționale și locale care au fost realizate în ultimii 6 ani. Cu o prezență de peste 22 de ani în România, compania oferă diverse instrumente de motivare și soluții financiare avantajoase pentru performanța businessului companiilor, printre care se numără produse și servicii pentru salariați, platforma de beneficii flexibile Up MultiBeneficii, servicii dedicate comercianților, precum și soluții personalizate pentru modernizarea sectorului de acțiune socială.
Up MultiBeneficii este soluția Up România dedicată companiilor, ce oferă gestionarea eficientă a beneficiilor extrasalariale puse la dispoziția angajaților. Platforma Up MultiBeneficii prezintă un pachet atractiv de beneficii și oferte speciale ce pot fi alese chiar de către angajat în funcție de nevoile sale, generând un avantaj competitiv pe piață pentru angajator, iar pentru angajat, autonomie și flexibilitate.
Up România, unul dintre principalii jucători din industria beneficiilor extrasalariale din piață, a lansat aplicația UpMobil+, un ecosistem digital pentru gestionarea beneficiilor extrasalariale și acces la oferte exclusive, produse și servicii de top, totul într-un singur loc. Noua aplicație se adresează atât celor care beneficiază de produsele Up România, cât și publicului larg, care poate astfel să se bucure de avantaje speciale.
Prin intermediul campaniei „Redefinim Munca”, Up România își propune să schimbe perspectiva asupra muncii, aducând schimbări semnificative în abordarea acesteia.
Up România este certificată Great Place To Work, pentru al treilea an consecutiv, în 2024.
Mai multe detalii pe www.upromania.ro.
Aplicația Up Mobil+ poate fi descărcată de pe App Store, Google Play sau Huawei AppGallery.
Despre Reveal Marketing Research
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și alte țări din Europa.