Instituțiile de securitate sunt îngrijorate de radicalizarea crescândă a tinerilor din Germania. În multe regiuni din estul țării, Hitler și emblema politică folosită de naziști nu mai sunt demult semnul unei provocări.
”În ultimii cinci-zece ani am înregistrat mai multe cazuri de consiliere în școli ca niciodată”, povestește Steffen Andresch, într-un interviu acordat DW. El lucrează pentru asociația Projekt GegenPart, o echipă mobilă de consiliere împotriva extremismului de dreapta din Dessau.
Experții observă această tendință în multe orașe și regiuni germane, dar cu precădere în estul Germaniei. Șeful Oficiului Federal de Investigații Criminale, Holger Münch, lansa un avertisment într-un interviu acordat luna trecută unui ziar german: ”De aproximativ un an observăm o radicalizare crescândă a persoanelor foarte tinere cu convingeri de extremă dreapta, care se grupează în structuri uneori bine organizate pentru a comite infracțiuni grave”.
În Dessau, radicalizarea lasă urme asupra peisajului urban. Svastica, figura lui Hitler și sloganurile naziste au început să împânzească pereții clădirilor din oraș.
”În unele regiuni rurale din estul Germaniei, nazismul a devenit, pur și simplu, la modă. A devenit cool să scrii pe peretele parcării versurile piesei rapperului american Kanye, «Heil Hitler»”, explică Lukas Jocher, și el implicat în proiectul GegenPart.
Ura și incitarea la violență, o nouă normalitate?
Mulți tineri din Dessau confirmă pentru DW că a fi de dreapta este o chestie mișto. Jeremy are 17 ani. Este un tip înalt, cu constituție atletică și foarte politicos. Îl întâlnim împreună cu două adolescente în centrul orașului Dessau. La prima vedere sunt trei tineri obișnuiți.
Și, cum stă treaba cu extremismul de dreapta la școala lor? - suntem curioși să aflăm. ”Hitler este glorificat la greu!”, povestesc ei râzând. Salutul nazist face parte din viața de zi cu zi în școala lor. La petreceri răsună refrenul ”Afară cu străinii din țară”. ”Cântăm și noi cu ceilalți oameni, muzica nu prea contează”, râde Jeremy.
Cum s-a ajuns aici? Radicalizarea tinerilor este un proces de lungă durată. Cu cei aproximativ 75.000 de locuitori, Dessau este ceea ce germanii numesc un ”centru regional”, adică un oraș care, cu magazinele, spitalele și muzeele sale, deservește o întreagă regiune. Aproape unul din patru germani trăiește într-un astfel de oraș. După fuziunea cu orașul vecin, Dessau se numește astăzi Dessau-Roßlau.
Reunificarea Germaniei de Est și de Vest în 1990 a adus și locuitorilor din Dessau o libertate considerabilă, dar, în același timp, a dus la colaps economic. Rezultatul a fost șomajul în masă și exodul populației tinere și bine educate. Orașul, prin urmare, continuă să se depopuleze.
Totuși, statul nu a rămas pasiv, ci a investit enorm. Doar în Dessau, de la reunificare, economia, infrastructura și instituțiile culturale au fost finanțate și dezvoltate cu aproximativ un miliard de euro. Astăzi, orașul din liniștitul land Saxonia-Anhalt este renovat.
De asemenea, Dessau se bucură de renume internațional, fiind centrul celui mai influent stil arhitectural al secolului XX: Bauhaus.
Bauhaus este sinonim cu modernitatea, cu reînnoirea și cu speranța unui viitor mai bun și mai echitabil. Exact acum 100 de ani, Bauhaus a ajuns la Dessau și își pune încă amprenta asupra orașului prin clădirile și cartierele sale. Aproape o mie de studenți din întreaga lume fac din oraș și universitatea sa locuri de învățare și formare profesională de talie internațională.
În pofida tuturor investițiilor, întâlnirilor și evenimentelor culturale, Dessau s-a aflat în ultimele decenii în atenția presei internaționale în special din cauza urii și violenței.
Violența rasială, parte din Dassau
În anul 2000, tineri de extremă dreapta îl omorau pe Alberto Adriano, 39 de ani, în cartierul Roßlau din Dessau. L-au bătut mortal, pur și simplu, fără motiv, doar pentru că era negru.
După teribilul eveniment, cancelarul federal de atunci, Gerhard Schröder, făcea apel la populație să dea dovadă de curaj civic împotriva extremismului de dreapta.
Cinci ani mai târziu, în 2005, solicitantul de azil Oury Jalloh moare într-o celulă a poliției din Dessau. Arde, încătușat, pe o saltea. Numeroase indicii sugerează o implicare terță, dar cazul nu este niciodată elucidat. Tot negru era și Oury Jalloh.
Zece ani mai târziu, chinezoaica Li Yangjie studia la prestigioasa școală de arhitectură din Dessau. Era pe punctul de a-și obține masteratul când a fost violată și ucisă în mai 2016.
După crimă, ambasada Chinei la Berlin a publicat un avertisment pentru călătorii care se îndreptau spre Dessau. ”Locuitorii sunt în mod tradițional ostili față de străini. Rasismul, violența și extremismul caracterizează Dessau, dar și multe orașe din Germania de Est”.
Un primar cu trecut neonazist
Astăzi, în 2025, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este a doua forță politică din Germania și chiar cea mai mare din Germania de Est.
În Dessau-Roßlau, politicianul de extremă dreapta, Laurens Nothdurft, de la AfD, a fost ales primar în iulie 2024, inclusiv cu voturile altor partide. În calitate de primar, el se întâlnește cu elevii în zilele comemorative. Se simte apropiat de tineri.
Pe 8 mai 2025, primarul susține un discurs în fața elevilor din Dessau. Este a 80-a aniversare a eliberării Germaniei de sub regimul nazist. ”Discursul meu a fost în esență un îndemn de a privi spre viitor”, scrie Laurens Nothdurft la cererea DW. ”Foarte clar spre un viitor pozitiv”. El nu menționează nici crimele de război ale Germaniei, nici genocidul căruia i-au căzut victime evreii europeni.
La sfârșitul anilor '90, Laurens Nothdurft era conducător al Heimattreuen Deutschen Jugend (HDJ, Tineretul German Loial Patriei). În 2009, această organizație a fost interzisă, în special din cauza apropierii sale de nazism și de Hitlerjugend.
De precizat că Nothdurft nici nu ar fi trebuit să fie membru al AfD, în condițiile în care partidul nu acceptă oficial membri cu trecut neonazist. Serviciul de presă al AfD a răspuns la o întrebare a DW pe această temă în mai puțin de 15 minute precizând că nu comentează cazul.
Mai împărtășește primarul valorile neonaziste ale HDJ? Nu știm, pentru că Nothdurft nu a răspuns la această întrebare în precizările pe care le-a trimis DW.
În landul Saxonia-Anhalt, AfD este pe cai mari. Clasificată de serviciile secrete germane ca fiind ”de extremă dreapta fără putință de tăgadă”, Alternativa pentru Germania a obținut 37% din voturi în regiune la alegerile federale din 2025 și aspiră la preluarea puterii (de una singură, se înțelege) după scrutinul regional din 2026.
”Extremismul se apropie din ce în ce mai mult de centru și devine acceptabil din punct de vedere social”, explică Marcus Geiger, într-un interviu acordat DW. Împreună cu soția sa, Mandy Mück, el se implică în asociația Buntes Roßlau din Dessau.
Agresiunile împotriva lor fac parte din viața de zi cu zi: ”Am fost deja insultați în mijlocul străzii, numiți «purici roșii»”, povestește Mandy Mück. ”Din partea vecinilor nu auzim nimic. Nimeni nu vede și nu aude nimic. Iar agresorii sunt din ce în ce mai tineri”, spun cei doi.
Aceasta nu înseamnă că în oraș nu ar exista numeroase asociații și mulți cetățeni curajoși, care se angajează în lupta împotriva xenofobiei. Exemple sunt proiectul GegenPart, Buntes Roßlau, cercetașii creștini, profesorii, persoane fizice, universitatea, multe școli și chiar politicieni mai degrabă conservatori. Dar, mai ales, mulți tineri.
Îi întâlnim pe șapte dintre ei la Centrul Alternativ din Dessau – AZ. "În unele zile în Dessau te simți mereu în pericol”, povestește Sophie. ”În anumite zile de sărbătoare, când se bea mult". Iar Max povestește că nu iese decât în zona în care locuieşte. Paul Nolte se implică și în consiliul local pentru a apăra interesele tinerilor.
Aceşti oameni confirmă că opiniile de extremă dreapta sunt din ce în ce mai răspândite în rândul tinerilor: "Zilele trecute am trecut pe lângă vechea mea școală primară”, povestește Sophie. "Ba chiar am auzit copiii spunând că ar trebui să existe o clasă numai cu copii germani pur-sânge".
Ei observă cu îngrijorare situația din orașul lor, precum și din Germania. Și, totuși, la Dessau, fiecare persoană contează, poți să faci ceva și să obții rezultate. Asociațiile și cluburile s-au organizat pentru a se apăra împreună împotriva atacurilor extremei drepte. În pofida tuturor ostilităților și provocărilor, niciunul dintre ei nu vrea să plece. Dessau este orașul lor.
Notă: Numele real al lui Jeremy, 17 ani, a fost schimbat din motive de protecție a minorilor.