„E nevoie de un sat pentru a crește un copil” e tot mai adevărat pe măsură ce copilul crește. Iar dacă satul, adică societatea, îl expune dependențelor, copilul va deveni victimă, fără a putea înțelege mecanismele care îl ține captiv și de ce starea lui emoțională atinge vârfuri egale de extaz și disperare, lăsându-l obosit și depresiv.
“Creierul adolescentului este extrem de permeabil tocmai pentru că el se simte invulnerabil, pentru că are o capacitate diminuată neurologic, creierul adolescentului este mai puțin capabil să evalueze corect pericolul. Asta pentru că are o insuficiență dezvoltare a centrilor nervoși care asigură autocontrolul, care asigură capacitatea asta de planificare pe termen lung. Și atunci acest creier care evaluează incorect pericolul este un loc predilect pentru corporații și pentru acești prădători practic deja care încearcă să pună stăpânire.
Vă aduc aminte 25% din decesele bărbaților tineri din Uniunea Europeană se datorează abuzului de alcool, 50% dintre fumători vor muri din cauze asociate fumatului, jocurile de noroc sunt dependența care se asociază cu cel mai mare număr de cazuri de suicid, până la 20%.
Practic, una din sarcinile adolescentului este de a-și crea o identitate proprie. El iese din copilărie fără să știe cine este, care sunt preferințele lui, ce fel de om este, ce fel de persoană este”, spunea psihiatrul Eugen Hriscu, invitat la podcastul Punctul pe știri, de la Rock fm.
De aceea adolescentul este tratat ca o victimă facilă, atunci când vine despre jocurile de noroc, mai ales când acestea sunt pomovate de sportivi celebri, creând iluzia că jocurile de noroc sunt astfel dezirabile, ca o haină care, atunci când e purtată, te face să crezi că aparții unui grup cool.
În timp ce figuri publice, adesea sportivi celebri, prezintă jocurile de noroc ca surse facile de câștig și influențează negativ adolescenții, o organizație neguvernamentală propune un alt model de inspirație: tinerii sportivi din liceele din România, promovați ca exemple pozitive de perseverență, autodisciplină și echilibru.
Afișele campaniei înfățișează elevi care fac performanță în sporturi precum echitație, baschet, polo, atletism, jiu jitsu, tenis de masă și volei, cu mesaje care susțin performanța autentică, nu iluzia câștigului instant.
Campania Salvați Copiii răspunde unei realități îngrijorătoare: promovarea agresivă a jocurilor de noroc prin intermediul vedetelor contribuie la normalizarea acestui comportament riscant în rândul minorilor.
„Într-o lume în care tinerii sunt din ce în ce mai expuși la mesaje comerciale agresive, promovarea jocurilor de noroc ca distracție sau stil de viață aspirațional devine o problemă urgentă. Campania noastră urmărește redarea unui spațiu sigur pentru copii, în care sportul să însemne disciplină, sănătate și performanță, nu dependență.
Solicităm autorităților să acționeze fără întârziere și să implementeze reglementări clare și ferme privind implicarea persoanelor publice în promovarea jocurilor de noroc, pentru a proteja tinerii de expunerea excesivă la acest tip de publicitate. România are nevoie urgentă de reglementări stricte privind implicarea persoanelor publice în promovarea jocurilor de noroc, similare celor deja adoptate în alte țări europene, precum Olanda, Franța, Italia, Lituania sau Belgia”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În paralel, Salvați Copiii readuce în atenția publică urgența modificării legislației privind publicitatea la jocuri de noroc. În prezent, în ciuda unor restricții parțiale, industria beneficiază de numeroase breșe legale prin care mesajele comerciale ajung nefiltrate la minori. Studiul „Influencer-Driven Gambling Content and Its Impact on Children and Young People: A Scoping Study” (2025)[1] arată că tinerii sunt expuși constant, pe platforme precum YouTube, TikTok și Twitch, la conținut de tip gambling, deseori integrat subtil în materiale de divertisment, lifestyle sau gaming. În România, presa de specialitate a semnalat recent un fenomen alarmant: rețele de creatori de conținut promovează strategii înșelătoare de autoexcludere, redirecționând utilizatorii către platforme de pe piața neagră.
Pentru o protecție reală a adolescenților, Salvați Copiii a solicitat adoptarea urgentă a următoarelor măsuri legislative:
- Art. 29 din Legea nr. 504/2002: interzicerea promovării jocurilor de noroc prin intermediul vedetelor;
- Art. 29 din Legea 504/2002: schimbarea programului pentru comunicările comerciale (06:00 – 00:00) și eliminarea graduală a acestora;
- Art. 13 din Legea 148/2000: interzicerea promovării jocurilor de noroc în incinta bazelor sportive, în cadrul competițiilor pentru minori și tineri de până în 21 de ani;
- Art. 7 din OUG 77/2009: modificarea limitei legale de vârstă pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani;
Ce s-a obținut până acum: CNA a interzis apariția personalităților publice - inclusiv din sport, știință sau mediul online - în reclamele pentru jocuri de noroc.
Până în prezent, în campanie s-au alăturat 9 licee din București: Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Liceul Teoretic Jean Monnet, Colegiul Național Mihai Viteazul, Colegiul German Goethe, Colegiul Național Grigore Moisil, Colegiul Național Iulia Hașdeu, Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza, Colegiul Național Spiru Haret și Colegiul Național Sf. Sava.
[1] Influencer-Driven Gambling Content and Its Impact on Children and Young People: A Scoping Study, online.