Suntem o societate în care greșelile sunt pedepsite cu bățul sau cu penitenciarul. Și atunci este foarte greu să intervii util pentru a-i ajuta pe adolescenții care devin dependenți de droguri, așa cum s-a întâmplat în două cazuri publice: Vlad Pascu și tânărul care a murit recent de supradoză, după ce agonia lui a fost live pe social media.
„Când vine vorba de fenomenul consumului de droguri, se subliniază responsabilitatea personală, ceea ce este foarte bine. Ne așteptăm ca oamenii să fie responsabili pentru acțiunile lor, dar oamenii evoluează în societăți.
Noi nu suntem niște indivizi suspendați, facem parte dintr-o societate, cotizăm cu taxe, cu impozite. De asemenea, există un întreg sistem de control și de feedback în societate și un lucru care este asemănător în cele două cazuri este eșecul societății.
În ceea ce privește acești doi oameni, vă aduc aminte că tânărul Pascu a fost oprit în seara accidentului de polițiști care ar fi avut motive să nu-l lase să conducă, avea asigurarea expirată, cred că identificaseră substanțe în mașină și el părea intoxicat și cu toate astea polițiștii au ales să nu-și facă datoria și, în opinia mea, sunt responsabili în parte la tragedia care s-a întâmplat.
La fel în cazul morții acestui tânăr. Practic, el a ajuns la spital, a fost internat la Floreasca, de unde, în opinia mea, ar fi trebuit să fie trimis către Spitalul de Psihiatrie, pentru că vorbim de o supradoză, vorbim de o potențială tentativă de suicid. Deci acest om ar fi trebuit evaluat de un medic psihiatru care să dea răspunsul la întrebare dacă avem aici un caz de boală psihică, în care trebuie intervenit.
Deci în ambele cazuri mi se pare că societatea nu și-a făcut datoria și cred că în multe situații și, de fapt, cu totul acest fenomen al consumului de droguri pune lupa pe consumator, pune focusul pe părinte.
Dar niciodată nu ne punem întrebarea noi, ca societate, prin legile pe care le dăm, prin structurile de sănătate pe care le oferim, programele de prevenire pe care le dezvoltăm sau nu le dezvoltăm în școli, în ce măsură suntem noi responsabili de ceea ce se întâmplă?", spune medicul psihiatru Eugen Hriscu, invitat la Punctul pe știri, de la Rock Fm.
70% din minori au experimentat consumul de alcool. 50% fumează
Putem să anticipăm că undeva în jur de 10% probabil spre 15% din populație a consumat cel puțin o dată o substanță considerată ilegală. Lucrurile stau însă mult mai rău cât vine vorba de drogurile legale, avertizează acesta:
"Sigur, de multe ori, oamenii consideră că e OK să mai închidem ochii la faptul că tinerii consumă alcool sau fumează sau merg în sălile de jocuri de noroc, dar, de fapt, ce se întâmplă este o legătură directă între faptul că noi, ca societate, nu reușim să construim un mediu în care reglementările privind accesul minorilor la aceste substanțe să fie menținute, să fie respectate și în felul ăsta transmitem ideea că e OK să încalci regulile și creăm un mediu permisiv pentru experimentarea cu substanțe și pentru încălcarea acestor reguli.
Iar când vine vorba de alcool, undeva în jur de 70% din minori au experimentat consumul de alcool, undeva în jur de 30-40% au fost intoxicați, deci au băut până la starea de beție. De asemenea, ne apropiem de 50% tineri care fumează și undeva în jur de 30% care sunt deja dependenți de nicotină.
Deci, practic în loc să creăm un mediu care orientează tinerii spre a accepta regulile ca fiind parte din jocul social, din ceea ce creează o societate sănătoasă, transformăm regulile într-un fel de probă de inteligență: cine le încalcă mai repede și mai bine".
Nu avem nici măcar un singur centru de stat pentru tratamentul dependențelor
Gândiți-vă că noi în România nu avem nici măcar un singur centru de stat pentru tratamentul dependențelor de alcool, de droguri, deci finanțat din bani publici pentru adulți, adaugă Eugen Hriscu:
"Gândiți-vă că cei care acum guvernează medicina românească sunt oameni care s-au format în perioada comunistă, în care nu exista dependență de droguri şi dependența de alcool era ceva despre care nu se putea vorbi. Depresia, anxietatea, toate lucrurile acestea erau boli rușinoase și, dacă ajungeai vreodată să ai nevoie de psihiatru, asta se întâmpla în azilele de psihiatrie, deci practic ajungeai la nebuni.
Avem nevoie de intervenții în comunitate, avem nevoie de centre comunitare, avem nevoie de echipe mobile care să viziteze oamenii la domiciliu. Avem nevoie de activități, pentru că uneori psihiatria nu este despre o medicație. Uneori, psihiatrie este, pur și simplu, despre a avea un loc unde să petreci 2 ore alături de niște oameni și să vorbești despre probleme de viață, de exemplu.
Am înființat de curând o intervenție în care, o dată pe lună, niște părinți care au copiii cu probleme legate de droguri vin să se întâlnească să vorbească despre ce au făcut, despre ce pot face și, pur și simplu, despre cât de grea e viața un copil cu asemenea probleme".
Pedepsim cu bățul sau cu penitenciarul
O altă problemă cred că este situația asta legată de felul în care noi vedem viața, spune psihiatrul.
"Noi suntem o societate care își bate copiii și suntem o societate care își trimite consumatorii de droguri la pușcărie. Practic, noi suntem o societate în care greșelile sunt pedepsite cu bățul sau cu penitenciarul. Și atunci e foarte dificil.
Și, din păcate, politicienii români aleg să nu inspire lucrurile mai înalte, pentru că poporul român are și elemente pozitive.
Nu vorbim despre bunătate, nu vorbim despre generozitate, nu vorbim despre toleranță, nu vorbim despre inteligență, nu vorbim despre capacitate acestor tineri de a inventa lucruri, de a fi extrem de capabili când vine vorba de știință. Din păcate, politicienii români aleg să stimuleze partea negativă și distructivă din poporul român, în loc să facă apel la elementele creative și pozitive din spiritul nostru".
Manosfera și dependențele
Orice părinte de adolescent știe că vine o vârstă în care ceea ce îi spui tu copilului tău devine mult mai puțin important sau chiar este respins de către copilul tău și că alte surse de influență devin mult mai importante, în principal prietenii, colegii de la școală și în ultimul timp acest Internet.
"Și atunci ce avem nevoie pentru a ne proteja adolescenții de pericole legate de droguri, legate de jocuri de noroc, legate de alcool, este să creăm medii sănătoase, să creăm o societate sănătoasă. Expresia E nevoie e un sat ca să crești un copil este mai ales importantă când vine vorba de adolescenți.
Și acum, chestiunea asta legată de Internet, care este un sat, devine un sat global. Acolo e nevoie să intervenim. Pentru că în momentul de față, în marea majoritate a cazurilor, dacă nu vorbim de familii destul de bogate și care să aibă și disponibilitatea de a se ocupa cu meditații, cu activități extrașcolare, pentru marea majoritate a adolescenților, timpul liber este în social media.
Creierul adolescentului este extrem de permeabil tocmai pentru că el se simte invulnerabil, pentru că are o capacitate diminuată neurologic, creierul adolescentului este mai puțin capabil să evalueze corect pericolul.
Asta pentru că are o insuficiență dezvoltare a centrilor nervoși care asigură autocontrolul, care asigură capacitatea asta de planificare pe termen lung. Și atunci acest creier care evaluează incorect pericolul este un loc predilect pentru corporații și pentru acești prădători practic deja care încearcă să pună stăpânire.
Vă aduc aminte 25% din decesele bărbaților tineri din Uniunea Europeană se datorează abuzului de alcool, 50% dintre fumători vor muri din cauze asociate fumatului, jocurile de noroc sunt dependența care se asociază cu cel mai mare număr de cazuri de suicid, până la 20%.
Practic, una din sarcinile adolescentului este de a-și crea o identitate proprie. El iese din copilărie fără să știe cine este, care sunt preferințele lui, ce fel de om este, ce fel de persoană este.
Și atunci toată această mișcare, cu cine te anturezi, ce muzică asculți, ce haine îmbraci și așa mai departe, ce droguri folosești, practic sunt moduri prin care adolescentul își construiește o identitate.
Și mi se pare că discuția care are legătură cu manosfera, masculinitatea toxică și așa mai departe, într-un fel, sunt încercări prin care adolescentul caută să-și exprime personalitatea. Din păcate, ce oferă frații Tate, de exemplu, e foarte asemănător drogurilor.
E un răspuns facil, nu e nevoie să descoperi nimic înăuntrul tău, nu e nevoie să faci niciun fel de muncă personală, fie că înseamnă psihoterapie, să înveți un instrument, să participi într-un sport de performanță, să te specializezi într-un domeniu științific. Practic, este suficient să aderi la niște valori, să te îmbraci într-un anume fel, să folosești anumite cuvinte.
Practic, ceea ce promit acești oameni băieților este un răspuns rapid și facil la o întrebare extrem de complicată și de dedicată.
Este un dublu standard, pentru că, practic, dependența de ecran și această imersare în social media este o problemă a adulților. De asemenea, mi se pare că există un dublu standard în care le cerem adolescenților să facă lucrurile diferit de ceea ce noi facem.
Deci în momentul de față mi se pare că întreaga omenire are o problemă majoră în ceea ce privește raportarea la social media, mediul acesta virtual în care cu cât ești mai violent, cu cât ești mai agresiv, cu cât expui niște puncte de vedere mai extreme, cu cât stimulezi emoții mai negative, practic ai mai mult succes, suntem într-o cursă fără sfârșit, cine captează atenția mai mult și răspunsul deocamdată la această întrebare este cine oferă niște puncte de vedere mai extreme și mai distructive.
Și mi se pare cumva că noi nu reușim să oferim un răspuns la această problemă, iar adolescentul este cel mai vulnerabil.
La adolescenți lucrurile acestea se văd pentru că creierul lor, fiind mai fraged, nu are capacitatea de a rezista pe care creierul adultului o are. Și atunci, de exemplu, un contact cu un drog va fi mult mai distructiv pentru creierul unui adolescent decât pentru creierul unui adult", explică Eugen Hriscu.
Sănătatea mintală în prăbușire
Sănătatea mintală este un subiect care nu este pe agenda nici a Ministerului Sănătății, nici a autorităților locale și se va agrava pentru că situația se agravează, atrage el atenția.
"Știm că, în momentul în care economia scade, în momentul în care avem tulburări sociale, nesiguranță, incertitudini cu privire la război și alte probleme de genul acesta, starea de sănătate mintală a populației scade, consumul de alcool crește, consumul de droguri, au apărut niște evaluări care plasează România pe primul loc la abuzul de alcool în lume.
Ne putem aștepta la o scădere dramatică a stării de sănătate mintală a populației, o creștere a depresiei și da, o creștere a tulburării de consum. Nu cred că politicieni români au suficiente locuri în penitenciare pentru ceea ce ni se pregătește".
Eugen Hriscu este medic psihiatru și psihoterapeut în cadrul Clinicii ALIAT din București. Pe lângă lucrul direct cu pacienții în sesiuni individuale sau de grup, experiența sa include dezvoltarea de servicii noi și inovative în prevenirea și tratarea dependențelor de substanțe, atât sub forma de centre de tratament, cât și a unor intervenții online și în stradă.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech