Situația devine critică pentru cei bolnavi de hepatita C, după ce au rămas luni de zile fără tratamentul antiviral necesar, deși medicamentele se găsesc în România, avertizează preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu.
Cel puţin 1.000 de bolnavi au fost depistaţi anul acesta, prin programe națioanale, derulate cu fonduri europene. Deși medicamentele există în România, accesul la terapia rambursată este momentan oprit.
"La sfârşitul lunii iunie 2021 s-a încheiat vechiul contract prin care pacienţii cu hepatită cronică virală de tip C puteau primi tratamentul antiviral. Din luna iulie niciun pacient cu hepatită C nu a mai avut acces la tratament, desi negocierile noului contract cost/volum/rezultat s-au încheiat.
În acest sens, asociaţiile de pacienţi, dar şi societăţile medicale de profil cer Guvernului să aprobe de urgenţă modificarea şi completarea anexei la Hotărârea de Guvern nr.720/2008 prin care lista medicamentelor compensate să fie deblocată. Pe această listă se află şi moleculele necesare tratamentului pentru pacienţii cu hepatită virală de tip C, dar în această situaţie de află şi pacienţii care suferă de boala Wilson. Aceştia au notificat autorităţile de mai multe ori pentru a trage un semnal de alarmă asupra faptului că medicamentul vital pentru această afecţiune, Cupriden, se găseşte foarte greu, iar pe piaţa românească nu se găseşte niciun înlocuitor", a spus Marinela Debu.
În ceea ce privește cauzele concrete pentru care pacienții nu au acces la tratament, aceasta spune că nu ştim unde este blocată lista:
"Noi am tot aşteptat de fiecare dată pentru că ştiam că negocierile sunt încheiate, primisem acest semnal, şi am tot aşteptat să se dea drumul, nu am crezut că această criză criză politică ce continuă de atâta timp ne va afecta atât de mult pentru că deja am intrat în a 5-a lună în care pacienţii nu au acces la tratament".
Sute de pacienţi descoperiţi cu hepatita C, prin programe de testare cu fonduri europene. Medicii sunt obligaţi să le spună să aştepte pentru tratament
Cu ajutorul unor programe naționale derulate cu fonduri europene, tot mai mulți români sunt diagnosticați cu hepatita C, dar ei se află în situția ingrată de a nu avea acces la tratament, vreme în care analizele lor se învechesc.
"Acestor pacienţi le vor expira în curând analizele, pentru că sunt analize care sunt valabile 6 luni. Practic se vor arunca banii încă o dată pe fereastră. Pentru că este această incapacitate a autorităţilor de a înţelege că totuşi hepatita este o boală infecţioasă, orice pacient netratat la timp este pericol pentru ceilalţi", explică Marinela Debu.
"Mulţi pacienţi au forme avansate de boală, există riscul de a dezvolta complicaţii şi de a răspândi infecţia la populaţia sănătoasă”, spune conf. Dr. Liana Gheorghe, şef de lucrări, medic primar gastroenterologie – hepatologie la Institutul Clinic Fundeni.
Deşi medicamentele există în România, accesul la terapia rambursată este momentan oprit şi asta se întâmplă de 4-5 luni de zile, în condiţiile în care în România se derulează două proiecte pe fonduri europene ce acoperă două treimi din ţară şi care sunt dedicate screeningului, găsirii pacienţilor cu hepatite virale.
În cadrul acestor proiecte deja avem 1000 de pacienţi pozitivi, depistaţi, care sunt în aşteptare, a precizat Conf. Dr. Liana Gheorghe.
Ce înseamnă pentru un pacient cu hepatita C să nu facă tratamentul la timp
„Cu siguranţă, înseamnă în primul rând un sentiment imens de frustrare, pentru că toţi aceşti pacienţi fac parte din aşa- numitul bazin silenţios de hepatită C, practic ei au fost depistaţi prin programe, prin activităţi din acestea pro active, prin programe de screening, de depistare, dedicate, ei nu ştiau că au această boală, şi, vă daţi seama, impactul psihologic este enorm, fiecare pacient care află că are o boală infecţioasă vrea să fie cât mai curând tratat.
Mulţi dintre aceşti pacienţi au forme de boală avansată, pentru că, într-adevăr, hepatitele virale nu dor, nu dau simptome, mulţi pacienţi sunt depistaţi deja în stadii avansate de boală şi lucrul acesta înseamnă riscul de a dezvolta complicaţii precum şi riscul asociat de a răspândi în continuare infecţia la populaţia sănătoasă”, a afirmat Conf.Dr. Liana Gheorghe.
Dr. Adrian Marinescu, medic de boli infecţioase şi director medical al Institutului de Boli infecţioase Matei Balş din Capitală a explicat situaţia pacienţilor care nu au avut acces la tratament. Dr. Marinescu: „Pandemia a însemnat şi înseamnă un câmp de luptă unde fiecare rezolvă lucrurile cu soluţii de urgenţă”.
“În perioada de pandemie, pacienţii cu boli cronice au avut probleme cu accesul la tratamente şi la evaluare medicală. În plus, a existat teama reală că s-ar putea infecta. A fost un interval destul de lung de timp pentru tratamentul în hepatita C. S-a întâmplat şi înainte de pandemie, au fost pauze mai scurte între programele de tratament. Pentru că pandemia SARS-Cov2 a însemnat şi înseamnă un câmp de luptă unde fiecare rezolvă lucrurile cu soluţii de urgenţă. Că puteam învăţa şi că puteam să facem lucrurile mai echilibrat, este foarte clar acum.
Ar trebui să învăţăm pentru viitor. Este o situatie fără precedent. În cazul pacienţilor cu hepatită cu formă severă...o perioadă de 6 luni poate juca un rol important. Putem vorbi de înrăutăţirea situaţiei lui legată de afecţiunea hepatică. Pentru cei cu situaţie echilibrată, acest interval de pauză nu influenţează”, a declarat medicul Adrian Marinescu.