România ar putea avea aproape 8.400 de cazuri de COVID-19 pe zi și peste 4.000 la ATI, la jumătatea lui septembrie. Măsurile care ne-ar permite să privim spre cifre mai optimiste (Studiu)

România ar putea avea aproape 8.400 de cazuri de COVID-19 pe zi și peste 4.000 la ATI, la jumătatea lui septembrie. Măsurile care ne-ar permite să privim spre cifre mai optimiste (Studiu)

Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie și Valentin Pârvu, doctor în statistică, au analizat datele epidemiei de COVID-19 în România și, pe baza lor, au trasat scenariile în care ne-am putea afla la mijlocul lunii septembrie.

Specialiștii au arătat, într-un articol publicat pe Graphs.ro, că, după vidul legislativ ce a permis întoarcerea în comunitate a unui număr foarte mare de bolnavi COVID, indicele de reproducție a ajuns în la 1,1 – 1,2.

Cine sunt cei care nu cred în Covid-19 și cine profită de pe urma lor? ”Plătim nota pentru desconsiderarea Educației”, spune Dumitru Borțun

Pe baza acestui indice, cei doi au întocmit 5 scenarii posibile și, din păcate, datele din prezent ne fac să ne uităm mai mult catre cele mai îngrijorătoare două variante, și mai puțin spre cele mai optimiste.

Peste 8.000 de cazuri/zi și peste 4.000 de pacienți la ATI vs. 55 de cazuri/zi și 70 de pacienți la ATI

Astfel, dacă lucrurile rămân pe trendul din prezent, la 19 septembrie am putea avea următoarele situații, in funcție de indicele de reproducție (Rt):

  • Rt 1,2 – 8.389 de cazuri noi, 4.248 de pacineți la ATI și 124.955 de cazuri active
  • Rt 1,1 – 2.604 cazuri noi, 1.578 de pacineți la ATI și 46.398 de cazuri active

Scenariul moderat Rt 1, ar veni cu 765 de cazuri noi, 571 de pacienți la ATI și 16.797 de cazuri active.

Avem și două scenarii mai optimiste:

  • Rt 0,9 – 208 cazuri noi, 202 pacienți la ATI și 5.943 de cazuri active
  • Rt 0,8 – 55 de cazuri noi, 70 de pacienți la ATI și 2.060 de cazuri active.
Foto: graphs.ro

Specialiștii ne explică și spre ce scenariu ar trebui să ne uităm.

”Numărul bazal de reproducție efectiv s-a aflat în general în jur de 1,1 de la începutul lunii iunie. Au existat creșteri periodice la 1,2 și scăderi temporare în jur de 1, datorate raportărilor mai mici de duminică/luni”, spun cei doi.

Într-o lună am putea avea până la 1.600 de îmbolnăviri zilnice de COVID-19. Iată datele în baza cărora Guvernul a prelungit starea de alertă (Document)

Brașovul, epicentrul celui de-al doilea vârf al epidemiei de COVID

Ei arată că, dacă primul vârf al epidemiei a avut ca principal focar Suceava, acum, în faza a doua, Brașovul a fost epicentrul, cu răspândire în județele vecine.

O altă parte înfricoşătoare a COVID-19: Efecte serioase pe termen lung, chiar dacă ai avut o formă uşoară și chiar dacă eşti tânăr

”Este puțin probabil ca transmisibilitatea să scadă semnificativ fără măsuri. În general, măsurile considerate pot fi luate fie la nivel regional, fie la nivel național. (…)

În acest moment, România ia măsuri naționale, dar anumite măsuri locale stricte ar fi putut aduce beneficii în retrospect.

De exemplu, dacă în Brașov s-ar fi luat anumite măsuri de restricționare a circulației în urmă cu aproximativ o lună când era singurul județ din țară cu peste 30 de cazuri săptămânale la 100.000 de locuitori, aceste măsuri ar fi putut poate reduce șansa ca alte județe vecine (Argeș, Dâmbovița, Prahova) să fie acum într-o situație similară.

Fără astfel de măsuri, situația din județele mai sus menționate ar putea să se extindă la mult mai multe județe în viitorul apropiat”, se arată în concluziile analizei.

Măsuri care să ne scape de cel mai negru scenariu

Orban, despre o posibilă revenire la starea de urgență: Nu ne dorim să impunem nicio restricție suplimentară care să afecteze economia

Specialiștii recomandă și o serie de măsuri ce ar putea ajuta la diminuarea răspândirii.

  1. Limitarea numărului maxim de persoane în grup la 10 în județele/localitățile afectate.
  2. Supravegherea transportului public, inclusiv a celui pe căile ferate, pentru respectarea cu strictețe a măsurilor de distanțare fizică și a portului măștii de protecție, iar acolo unde este posibil, nedepășirea unui număr de maxim 10 călători într-un vehicol de transport în cazul călătoriilor care depășesc ca timp 15 minute.
  3. Recomandare de a sta acasă – cu excepții pentru sport, obținere alimente, și alte ieșiri esențiale.
  4. Restricții de călătorie între orașele/regiunile afectate și restul țării.
  5. Protocol de testare cu PCR – testare pentru toți simptomaticii și pentru toți contacții celor pozitivi.
  6. Anchete epidemiologice – trasabilitate completă și exhaustivă pentru toate cazurile identificate cu stabilirea clusterelor epidemiologice prin diagnostic molecular – secvențiere genomică completă – utilizarea epidemiologiei moleculare.