Un studiu recent a arătat că protoxidul de azot (N2O), cunoscut și ca gaz ilariant, ar putea deveni o opțiune de tratament pentru depresia severă, acolo unde alte abordări nu dau roade.
O analiză a mai multor studii clinice a arătat că inhalarea gazului în concentrații clinice i-ar putea ajuta pe pacienții pentru care alte tratamente nu au avut efect. Și nu sunt deloc puțini. Cercetarea, realizată de o echipă de la mai multe universități din Marea Britanie, a arătat că aproape jumătate dintre pacienții cu tulburare depresivă majoră pot fi considerați „rezistenți la tratament”, iar peste o treime au încercat deja cel puțin patru terapii diferite.
Iar gazul ilariant ar putea fi un răspuns pentru acești pacienți. În cadrul studiului, o singură administrare de N2O la o concentrație de 50% a redus semnificativ simptomele depresive în doar două ore. Efectele au fost însă de scurtă durată, motiv pentru care au fost testate alte strategii de administrare.
Prin urmare sunt necesare mai multe ședințe pe parcursul câtorva săptămâni pentru beneficii de lungă durată, se arată într-un raport publicat de eBioMedicine și citat de IFL Science.
„Studiile au arătat îmbunătățiri similare pe termen scurt, cu indicii că dozele repetate ar putea prelungi efectele”, a declarat coordonatorul studiului, Kiranpreet Gill.
Mecanismul prin care funcționează gazul pare să implice sistemul glutamat din creier, esențial pentru funcționarea circuitelor implicate în dispoziție. Prin blocarea temporară a unor receptori, N2O pare să reechilibreze activitatea zonelor cerebrale legate de emoții, ceea ce ar putea explica ameliorarea rapidă a simptomelor.
Totuși, studiile privind gazul ilariant sunt abia la început. Meta-analiza a fost limitată de numărul mic de cercetări și de diferențele metodologice dintre ele. Există și aspecte de siguranță de evaluat. Recreațional, N2O poate cauza probleme serioase, însă în context medical este folosit de peste un secol în condiții sigure, așa cum se întâmplă la stomatolog sau în spitale. Administrarea pentru depresie ar urma același protocol strict, deși pot exista totuși efecte secundare ce trebuie investigate.
Deocamdată, datele sunt încurajatoare: niciunul dintre studiile existente nu a raportat probleme de siguranță pe termen scurt. „Acesta este un pas important în înțelegerea potențialului protoxidului de azot ca opțiune suplimentară pentru pacienții cu depresie care nu au răspuns la tratamentele curente”, a declarat profesorul Steven Marwaha, unul dintre autorii studiului.