Pentagon: SUA au plasat în alertă 8.500 de militari pentru a fi trimiși în Europa de Est

Pentagon: SUA au plasat în alertă 8.500 de militari pentru a fi trimiși în Europa de Est

Până la 8.500 de militari americani au fost plasaţi în alertă sporită pentru o posibilă desfăşurare în Europa de Est, în timp ce trupele ruseşti se află la graniţa cu Ucraina, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de CNN.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a emis ordinele de pregătire pentru desfăşurarea soldaţilor la cererea preşedintelui Joe Biden.

Kirby a spus că nu a fost luată nicio decizie finală de a desfăşura trupele. Luni mai devreme, CNN a relatat că administraţia Biden se află în etapele finale de identificare a unităţilor militare specifice pe care doreşte să le trimită în Europa de Est, potrivit mai multor oficiali din SUA şi apărare.

Potenţiala invazie rusă a Ucrainei ar putea fi iminentă. Ce scop are trimiterea militarilor SUA.

Biden a discutat despre opţiunile pentru creşterea prezenţei forţelor americane în ţările baltice şi în Europa de Est cu înalţi oficiali militari ai ţării, în timpul unui briefing care a avut loc sâmbătă la Camp David, potrivit unui înalt oficial.

Informaţia vine pe fondul avertismentelor americane că o potenţială invazie rusă a Ucrainei ar putea fi iminentă.

Departamentul de Stat a redus duminică personalul ambasadei SUA din Kiev, Ucraina, odată cu plecarea personalului neesenţial şi a membrilor familiei, dintr-o ”abundenţă de precauţie”.

Biden va susţine o discuţie video securizată cu liderii europeni luni după-amiază, despre care Casa Albă a spus că face parte din consultarea şi coordonarea administraţiei cu aliaţii europeni ca răspuns la desfăşurarea militară a Rusiei.

Scopul trimiterii de întăriri militare în Europa de Est ar fi cel de descurajare şi pentru a-i linişti pe aliaţi şi nu a existat nicio sugestie ca trupele americane să se desfăşoare în Ucraina sau să ia parte la vreun rol de luptă.

SUA au trimis două transporturi de arme în Ucraina în ultima săptămână, ca parte a asistenţei de securitate recent direcţionate pentru a ajuta la întărirea armatei ucrainene.

Ţările NATO trimit, de asemenea, nave şi avioane de luptă suplimentare în Europa de Est şi pun forţele în aşteptare, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat.

”NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii, inclusiv prin consolidarea părţii de est a Alianţei”, a spus Stoltenberg.

Schimbul de declarații între Rusia și Occident

Cea mai recentă evaluare a serviciilor de informaţii ale Ministerului ucrainean al Apărării a constatat că Rusia a desfăşurat acum peste 127.000 de militari în regiune, în timp ce oficialii americani au spus că Rusia este în măsură să lanseze o invazie în orice moment.

Oficialii americani încă nu ştiu ce intenţionează să facă preşedintele rus Vladimir Putin sau dacă a decis să invadeze Ucraina. Dar unii oficiali care au văzut informaţiile spun că există dovezi că Rusia intenţionează să încerce să obţină Kievul şi să răstoarne guvernul, după cum a relatat anterior CNN.

Ministerul de Externe al Marii Britanii a declarat sâmbătă într-un comunicat că deţine informaţii că guvernul rus intenţionează ”să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce se gândeşte dacă să invadeze şi să ocupe Ucraina”.

Moscova neagă că plănuieşte să invadeze, acuzând SUA şi NATO de escaladarea tensiunilor din cauza sprijinului lor pentru Ucraina.

Kremlinul a respins luni rapoartele despre planurile de a instala un lider pro-rus în Ucraina drept isterie.

”Tensiunile cresc din cauza acţiunilor concrete întreprinse de SUA şi NATO. Vreau să spun, isteria informaţională la care asistăm. Este încadrată cu generozitate de o cantitate imensă de informaţii false, doar minciuni şi falsuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Rusia a spus că SUA şi NATO trebuie să se angajeze să nu admită niciodată Ucraina în NATO şi să retragă desfăşurarea militară din statele est-europene, inclusiv România şi Bulgaria.

SUA au spus în repetate rânduri că aceste cereri nu pot fi un început, deşi secretarul de stat Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că SUA vor răspunde în scris solicitărilor Moscovei, după întâlnirea sa cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.