Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că a discutat în cerc restrâns cu partenerii de coaliţie despre alegerile anticipate şi chiar el a venit cu această idee, dar că aceasta nu mai este fezabilă acum, deoarece propunerea a fost respinsă. Liderul UDMR a explicat că a cerut alegeri anticipate pentru că în anul 2024 urmează o perioadă de stagnare deoarece totul se va concentra pe pregătirea alegerilor.
Kelemen Hunor a precizat, sâmbătă, la emisiunea Insider politic de la Prima TV, că a discutat cu preşedinţii partidelor care formează coaliţia de guvernare despre alegerile anticipate.
”A fost o discuţie într-un cerc restrâns între preşedinţii partidelor din coaliţie. Fiecare a discutat apoi în partid. Într-adevăr, eu am propus această soluţie. Nu mai este fezabilă soluţia, fiindcă nu există o înţelegere, un consens şi aici sunt câţiva actori fără de care nu se poate ajunge la anticipate. În primul rând majoritatea şi apoi preşedintele republicii”, a declarat Kelemen Hunor.
Întrebat dacă preşedintele Klaus Iohannis a dorit anticipate, liderul maghiar a explicat că a înţeles de la liberali că şeful statului nu a dorit alegerile anticipate. ”Eu nu am vorbit cu preşedintele, dar de la liberali am înţeles că nu”, a spus Kelemen Hunor.
Întrebat, de asemenea, dacă liberalii şi-au dorit alegeri anticipate, Kelemen Hunor a precizat că unii liberali şi-au dorit, alţii nu.
”Mulţi dintre ei mi-au zis că da. Am avut această discuţie şi formală şi informală şi mulţi au zis că da, dar au ajuns la concluzia că nu. De ce am spus eu că ar fi bine să facem alegerile anticipate? Am avut câteva argumente. În primul rând, anul 2024 va fi un an al stagnării. Nu va fi un an al instabilităţii politice că nu poţi să spui că dacă ai alegeri e instabilitate, dar este stagnare, categoric. Dacă alegerile sunt în iunie, asta înseamnă că imediat după sărbătorile de iarnă toată lumea intră în pregătirea listelor campaniilor electorale şi se termină undeva spre 14-15 decembrie cu al doilea tur la prezidenţiale. Asta înseamnă că tot anul 2024 este un an pierdut, fiindcă administraţia centrală şi o parte din administraţia locală, aşteaptă să vadă cine va câştiga alegerile şi care va fi direcţia”, a mai afirmat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, ”alegerile cele mai importante, cele care arată direcţia, sunt la sfârşitul anului”.
”Şi am spus că singura modalitate de a prelua presiunea şi de a anula presiunea de pe anul 2024 e să aducem alegerile parlamentare cu un an înainte, fiindcă asta se poate. Altceva nu poţi să aduci mai înainte, doar alegerile parlamentare. Am spus că în septembrie - octombrie, putem face, avem coaliţie, avem majoritate, avem guvern. Şi atunci în 2024, la europarlamentare poţi să faci o campanie cu tematică europeană, la locale ai posibilitatea de a face alianţe locale, dacă doreşti, mi ales că ştii care e coaliţia şi la prezidenţiale fiecare are o marjă de manevră foarte mare şi am elibera anul 2024. Ăsta a fost argumentul meu principal”, a declarat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a fost întrebat unde s-au blocat discuţiile, el răspunzând că nu a existat un consens.
DESPRE COMASAREA ALEGERILOR
Kelemen Hunor s-a referit şi la comasarea alegerilor de anul viitor.
”Asta a fost propunerea liberalilor şi se analizează. Din punctul meu de vedere e greu să ajungi la comasarea alegerilor locale cu parlamentare. În primul rând trebuie să vezi oportunitatea politică. Apoi trebuie să vezi dacă constituţional, legal, se poate. Din punctul meu de vedere se poate doar dacă avem stare de alertă, stare de urgenţă. În 2020 noi am prelungit mandatul aleşilor locali de câteva ori, dar am avut stare de alertă, eram în pandemie.
Acum nu putem inventa o stare de alertă doar ca să amânăm mandatul aleşilor locali. Dar se poate analiza. Eu cred că e foarte greu să mergi pe o astfel de variantă fără să ai într-adevăr contextul stării de alertă sau stării de urgenţă că după aceea, dacă cineva atacă hotărârea sau legea, în funcţie ce cale alegi, la Curtea Constituţională, sau contenciosul administrativ, sigur nu ar rezista”, a conchis Kelemen Hunor.