Germania se pregătește pentru un scrutin regional care ar putea produce o premieră în istoria sa postbelică. Duminică, alegătorii din Saxonia-Anhalt merg la urne, iar extrema dreaptă AfD pornește ca favorită detașată.
Dincolo de calculele electorale, perspectiva unei victorii a partidului provoacă însă teamă în rândul migranților și al minorităților. Unii se întreabă deja dacă vor mai putea rămâne în land după alegeri.
Cel mai recent sondaj ZDF plasează Alternativa pentru Germania (AfD) la 41%, față de numai 23% pentru CDU. Un alt sondaj, realizat de Infratest dimap pentru ARD, indică 42% pentru AfD și 22% pentru conservatori.
O majoritate absolută a AfD nu este, în acest moment, scenariul cel mai probabil. Dar partidul ar putea câștiga detașat alegerile și ar putea transforma Saxonia-Anhalt în primul mare test al accesului extremei drepte la putere într-un land german.
The Guardian a mers la Magdeburg și a vorbit cu oamenii care ar putea simți direct consecințele unei asemenea schimbări.
„Mă gândesc la asta în fiecare zi”
Fatemeh are 44 de ani și a fugit din Iran împreună cu fiul ei în urmă cu trei ani, după ce acesta fusese oprit de poliție în timpul unui protest declanșat de moartea Mahsei Amini în custodia forțelor de ordine.
Cei doi au ajuns în Saxonia-Anhalt și așteaptă încă o decizie definitivă privind cererea lor de azil. Între timp, fiul ei a devenit un sportiv talentat și a descoperit că se pricepe la repararea mașinilor.
Acum, însă, mama lui se teme că totul s-ar putea schimba. „Mă îngrijorează în fiecare zi. Nu mă pot opri să mă gândesc la fiul meu și la ce ni s-ar putea întâmpla”, spune ea pentru The Guardian.
AfD a promis că va începe deportările „din prima zi” dacă ajunge la putere.
Pentru Fatemeh, amenințarea este cât se poate de concretă. „S-ar putea să ne trimită înapoi în Iran. Pentru mine, ca persoană convertită la creștinism, asta ar putea însemna pedeapsa cu moartea”, spune femeia.
Filiala AfD din Saxonia-Anhalt a fost clasificată de serviciile de informații interne drept formațiune extremistă de dreapta.
Programul electoral al partidului propune o schimbare radicală a politicii privind migrația. Printre măsuri se numără educarea separată a copiilor refugiaților, redirecționarea banilor destinați integrării către o structură axată pe „remigrație” și solicitarea ca refugiații ucraineni să nu mai fie recunoscuți automat drept refugiați de război.
Unii se gândesc deja să plece
Organizațiile care lucrează cu migranții spun că nu au mai întâlnit o asemenea stare de spirit înaintea unor alegeri.
„Oamenii sunt cu adevărat îngrijorați și speriați. Pentru cei cu origini migrante, sentimentul este că acest vot privește dreptul lor de a exista și siguranța lor”, spune Undra Dreßler, de la Lamsa, organizație care reunește asociațiile migranților din land.
În iunie, organizația a cerut celorlalte 15 landuri germane să se pregătească pentru posibilitatea de a primi refugiați care ar putea pleca din Saxonia-Anhalt după alegeri. „Este o măsură de precauție. Climatul social de aici este deja extrem de tensionat. Nu știm ce se va întâmpla după alegeri”, explică Dreßler.
Un sondaj recent indică faptul că până la 80% dintre persoanele cu origini migrante din Saxonia-Anhalt iau în calcul plecarea, potrivit lui Ketevan Asatiani-Hermann, care conduce Consiliul Consultativ pentru Integrare și Migrație din Magdeburg.
Un land care are nevoie tocmai de oamenii care s-ar putea să plece
Există însă și un paradox economic și demografic. Saxonia-Anhalt pierde locuitori și are cea mai îmbătrânită populație dintre toate landurile Germaniei: vârsta medie a locuitorilor este de 48,3 ani, față de 44,9 ani la nivel național. În aceste condiții, landul se confruntă cu o lipsă tot mai mare de forță de muncă și depinde în numeroase domenii tocmai de angajații străini.
Cetățenii străini reprezintă aproximativ 9% din populația landului, față de circa 15% la nivelul întregii Germanii. Sunt prezenți în număr important în industria ospitalității, în îngrijirea vârstnicilor și, mai ales, în sistemul medical.
Mai mult de un sfert dintre medicii care lucrează în spitalele din Saxonia-Anhalt – 27,1% – nu are cetățenie germană, potrivit datelor prezentate în luna mai de organizația profesională a medicilor din land.
Aceasta avertiza că, în numeroase zone, mai ales rurale, asigurarea serviciilor medicale nu ar mai fi posibilă fără personalul străin. Plecarea acestuia ar putea duce la timpi mai mari de așteptare și chiar la închiderea unor unități.
„Migranții reprezintă o parte uriașă a sistemului medical. Dacă îi scoți din ecuație, întregul sistem s-ar prăbuși”, spune Hamid, un paramedic de 41 de ani originar din Iran.
Atacul de la târgul de Crăciun și valul de rasism
Tensiunile din Saxonia-Anhalt au crescut puternic după atacul din decembrie 2024 de la târgul de Crăciun din Magdeburg, când un bărbat saudit a intrat cu mașina în mulțime, omorând șase persoane și rănind alte câteva sute.
Autoritățile l-au descris pe atacator drept un activist anti-Islam care simpatiza cu extrema dreaptă. Cu toate acestea, atacul a fost folosit de voci ale dreptei radicale pentru a da vina pe migranți pentru problemele landului.
Au urmat numeroase relatări despre insulte și agresiuni rasiste. „Până la jumătatea lui 2025 primiserăm tot atâtea sesizări privind insulte și atacuri rasiste câte primisem în tot anul 2024”, spune Dreßler.
Kirti, un student indian în vârstă de 27 de ani, povestește că hărțuirea a devenit parte din viața de zi cu zi. „Când ești pe stradă, unii oameni te agresează verbal. Îți arată degetul mijlociu”, spune el.
A auzit și despre un student aflat într-un tren asupra căruia au fost aruncate pietre. „Oamenii sunt mai îngrijorați când ies. Ies cu frică, în loc să se simtă în siguranță.”
„Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler”
Temerile nu privesc doar politica privind imigrația. AfD promite și schimbări ale programei școlare. Un membru al partidului a rezumat direcția prin formula „mai mult Bismarck, mai puțin Hitler” – o reducere a accentului pus pe ascensiunea nazismului și Holocaust și o atenție mai mare acordată unificării Germaniei sub Otto von Bismarck.
Igor Mendel Itkin, rabinul sinagogii din Magdeburg, avertizează asupra riscului unei asemenea abordări. „Nu poți scăpa de această fantomă; o poți liniști, dar nu poți scăpa de ea. Dacă oamenii nu învață despre asta, atunci ceva asemănător s-ar putea întâmpla din nou, poate nu cu evreii, dar poate cu musulmanii”, spune el.
Manifestul AfD din Saxonia-Anhalt nu face referire la comunitatea evreiască, dar promite folosirea „tuturor mijloacelor legale” pentru limitarea influenței Islamului, deși musulmanii reprezintă doar 2-3% dintre cei aproximativ două milioane de locuitori ai landului.
De ce alegerile de duminică depășesc granițele Saxoniei-Anhalt
Victoria AfD nu înseamnă automat că partidul va putea guverna. Proiecția ZDF publicată vineri îi acordă 41% din voturi, insuficient pentru o majoritate parlamentară în actuala configurație estimată. CDU, Stânga (Die Linke), SPD și Verzii ar putea avea împreună suficiente mandate pentru a forma o majoritate împotriva AfD.
Problema este că o asemenea formulă ar presupune cooperarea CDU cu Die Linke, o variantă pe care conservatorii au exclus-o până acum.
De aceea, rezultatul de duminică este urmărit cu atenție în întreaga Germanie. AfD ar putea deveni detașat cel mai puternic partid dintr-un land pentru prima dată, iar modul în care celelalte formațiuni vor răspunde va testa „cordonul sanitar” prin care partidele tradiționale au ținut până acum extrema dreaptă departe de guvernare.
Cancelarul Friedrich Merz a avertizat deja că o victorie a AfD ar putea afecta economia Saxoniei-Anhalt și ar descuraja investitorii străini.
Pentru Maria Schubert, din comunitatea sinagogii din Magdeburg, însă, teama merge dincolo de ceea ce se va întâmpla imediat după vot. „Văd asta ca pe o amenințare, pentru că acesta ar putea fi doar începutul. În alte landuri germane, mulți se uită la Saxonia-Anhalt pentru a vedea cum începe totul”, spune ea.
Tot ea face o comparație cu ascensiunea nazismului: „La început, nimeni nu l-a luat în serios nici pe Hitler.”
UE este gata să parieze miliarde de euro pe centre de date. Nu toate țările vor să intre în joc. Care e poziția României
Membru CSM, după cele 10 minute petrecute de Nicușor Dan la ședința de joi: „Nimicul a devenit noua sfidare a realității”
Sorana Cîrstea, întrebată despre viitorul său: Răspunsul dat americanilor de sportiva noastră
Schimbare importantă pentru românii care au muncit în SUA. Contribuțiile din cele două țări se cumulează pentru pensie
