Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a ieşit, vineri, după şedinţa de guvern, pentru a da explicaţii despre legea care schimbă complet modul în care se face plata pensiilor private din Pilonul II şi III.
A prezentat ce au de gând să facă, dar a lăsat şi multe întrebări fără răspuns, legate de motivul pentru care statul ne porționează până şi pensiile private sau ce se întâmplă cu contractele semnate.
Rămânem cu o maximă spusă de şeful ASF: "Livrabilul nostru este liniştea". Vă mai amintiţi? "Dormi liniştit, FNI veghează…"
Miza: Sistemul pensiilor private are în prezent peste 9 milioane de participanți și active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României.
Legea nu s-a aprobat încă
Proiectul a intrat în Guvern abia în primă lectură, nu a fost încă aprobat.
Legea se află în transparenţă decizională, pe site-ul Ministerului Muncii, încă din 10 iunie şi a fost discutată deja cu reprezentanţi de la BNR, Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, asociaţii ale administratorilor de fonduri pe pensii private, patronate şi sindicate (BNS şi Cartel Alfa)
Totuşi, având în vedere numărul mare (9,4 milioane) de participanţi la pensiile private (pilon II şi III), ASF va iniţia o consultare extinsă de săptămâna viitoare. Premierul Ilie Bolojan a solicitat această temporizare.
De ce e nevoie de noua lege - în 2030, se anunţă un "vârf de sarcină"
Legea dării în plată a pensiilor private trebuia să fie gata la 3 ani după ce a apărut Pilonul II (adică la 3 ani după momentul 2008), ceea ce nu s-a întâmplat şi acum sistemul funcţionează de 17 ani pe o legislaţie tranzitorie, ceea ce nu se mai poate.
Pentru aderarea la OECD este nevoie să avem această lege a dării în plată cât mai curând.
"În luna septembrie anul acesta, în cadrul sesiunii de evaluare a Comitetului pentru piețe financiare din cadrul OCDE, România va trebui să prezinte modul de ducere la îndeplinire a acestei recomandări prioritare", a precizat Petrescu.
În plus, în 2030, se anunţă un "vârf de sarcină" pentru fondurile de pensii, adică vor ieşi anual la pensie sute de mii de oameni (primele generaţii ale decreţeilor) şi ar fi o problemă mare dacă ar cere toţi plata integrală a sumelor acumulate.
„O regulă investiție vs. dezinvestiție, acumulare vs. decumulare din principiul de investment îmi spune că dacă ai o creștere și o acumulare graduală, și decumularea, dezinvestiția, trebuie să aibă un caracter gradual", a argumentat președintele ASF.
"Anul trecut am avut 80 de mii de contribuabili care au îndeplinit condițiile, vom avea sute de mii pe an, în 5-7-8 ani, pe măsură ce baby-boomers vor ajunge la vârsta pensionării. Nu există fonduri de pensii de unde să îți poți retrage toți banii", a subliniat Petrescu.
Principalele prevederi ale noii legi
1. Două modalități de plată
- Plată prin retragere programată: participantul primește o pensie lunară, pe o perioadă determinată (maximum 10 ani). Dacă acesta decedează între timp, suma rămasă merge către moștenitori.
- Pensie viageră: participantul primește o pensie lunară pe toată durata vieții, la fel ca pensia de stat. Opțional, se poate adăuga și o componentă de pensie de urmaș.
În cazul variantei de pensie viageră, suma va fi stabilită în urma unor calcule care iau în considerare, statistic, mai mulți indicatori, precum speranța de viață, mortalitatea etc. Această pensie probabil va avea valoare mai mică.
2. Dispare retragerea integrală
- Nu va mai fi posibilă retragerea întregii sume acumulate într-o singură tranșă.
- Se permite o retragere unică de maximum 25% din suma acumulată, doar înainte de începerea plăților lunare. Restul banilor intră obligatoriu în una dintre cele două forme de pensie. Acest procent de 25% este media OCDE, potrivit şefului ASF.
„În spectrul țărilor membre OCDE sau ale Uniunii Europene, ai diferite variațiuni acestei sume forfetare. În general, media este la 25%. Avem Croația, avem Bulgaria cu 25%, în Italia avem 30%, în Polonia, pe pilonul 2, avem 15%".
Există și o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei), atunci poți încasa banii la fel ca până acum.
Până acum, sistemul de pensii private funcționa doar pe faza de acumulare: se adunau bani în contul individual, iar la pensie suma putea fi retrasă integral (plată unică – plătind impozit pe câștig și contribuție la sănătate – CASS – pe diferența dintre suma totală și 3.000 de lei), fie în rate egale pe maximum 5 ani (60 de rate).
Întrebări fără răspuns
Jurnaliştii prezenţi la Guvern au pus multe întrebări pertinente, la care şeful ASF fie nu a oferit deloc un răspuns, fie a dat explicaţii vagi.
Ce se întâmplă cu contractele semnate între beneficiari şi fondurile de pensii? - Vor fi "actualizate"
Pot apărea acţiuni în instanţă, dacă beneficiarii nu sunt de acord? - Se poate
Ce se întâmplă cu oamenii care şi-au făcut planuri crezând că vor scoate toată suma la împlinirea vârstei de pensionare? - Niciun răspuns
Apare dublă impozitare pentru sumele virate la pilonul III, pe care va trebui plătit din nou impozit şi CASS? - Niciun răspuns
"Mulți nu vor apuca să se bucure de banii acumulați"
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) afirmă că proiectul de lege nu ține cont de interesele participanților, ci favorizează fondurile de pensii, iar mulți dintre contribuabili nu vor apuca să se bucure de banii acumulați.
"Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit și nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei. Se propune ca banii acumulați în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retrași la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plățile eșalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, va face ca mulți să nu mai apuce să se bucure de banii acumulați”, reclamă asociația care reprezintă consumatorii.
Cine este Alexandru Petrescu
Fost ministru al Economiei și ulterior ministru pentru IMM-uri în Guvernul Grindeanu (PSD), Alexandru Petrescu este şeful ASF din decembrie 2023.
Petrescu a mai condus Poșta Română din iunie 2014 până în ianuarie 2017.
În noiembrie 2015, a fost autorul unei gafe memorabile. Propus de Guvernul Ponta pentru a prelua șefia ANCOM, Petrescu a demisionat înainte ca președintele Klaus Iohannis să accepte numirea sa. Iohannis nu a semnat numirea, iar Guvernul Ponta a căzut în urma tragediei de la Colectiv.
În februarie 2017, pe când Alexandru Petrescu ocupa funcția de ministru al Economiei în Guvernul Grindeanu, Curtea de Conturi arăta într-un raport că Petrescu ar fi încasat în mod nelegal bonusuri în valoare de 236.864 de lei (peste 53.000 de euro) pe când era director general al Poștei Romane.
Alexandru Petrescu a deținut și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CFR Călători.
Alexandru Petrescu are dublă cetățenie, română și britanică.
Petrescu este licențiat în economie la University of Wales, fiind specializat în Business Administration. La Londra a deținut mai multe poziții de conducere în sistemul financiar-bancar din Regatul Unit.