Nivelul de încredere pe care românii îl au în medici, profesori, presă, vaccinuri sau chiar în produsele din magazine poate oferi indicii despre opțiunea lor politică.
Barometrul Poll/Int, coordonat de Cristian Andrei, specialist în marketing politic și cercetare electorală la Agenția de Rating Politic, sugerează că instabilitatea politică din ultimii ani își are originea într-o problemă mai profundă: erodarea încrederii din societate.
Profilul de încredere diferă semnificativ în funcție de opțiunea politică.
Votanții PNL și USR au, în general, mai multă încredere în medici, profesori, vaccinurile recomandate de specialiști, mass-media și mediul economic și sunt mai puțin predispuși să creadă că produsele vândute în România sunt inferioare celor din Vest.
La polul opus se află alegătorii AUR și persoanele nehotărâte, care înregistrează constant cele mai scăzute niveluri de încredere. În cazul electoratului PSD, această tendință apare doar pentru o parte dintre indicatorii analizați.
„Această «scală» de încredere reprezintă în linii mari clivajul social și politic din România de azi. Dacă vrem să estimăm intenția de vot a unui român, ne putem orienta destul de bine după nivelul său de încredere la nivel social și politic”, afirmă Cristian Andrei.
România rămâne o țară dominată de neîncredere
Autorul studiului arată că problema nu se rezumă la lipsa de încredere în liderii politici, ci afectează întreaga societate.
Un exemplu este percepția asupra direcției în care merge țara. 72,1% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16,9% cred că direcția este bună.
Comparativ cu luna aprilie, înaintea celor două luni de criză politică, percepția s-a schimbat foarte puțin, ceea ce, potrivit autorului, arată că neîncrederea în sistemul politic se menține la același nivel.
Potrivit lui Cristian Andrei, percepția asupra direcției țării este „mai puțin un indicator despre guvernarea imediată” și diferențiază între românii care consideră că au avut de câștigat din evoluția ultimelor trei decenii și cei care cred că au avut de pierdut.
Medicii și profesorii inspiră cea mai mare încredere
Barometrul a măsurat și nivelul de încredere în diferite categorii profesionale și actori sociali.
Medicii ocupă primul loc, 54,1% dintre respondenți declarând că au multă sau foarte multă încredere în ei. Profesorii urmează cu 48,9%.
La mare distanță se află companiile private (27,5%), băncile (27,4%), primăriile (27,3%) și investitorii străini (24,9%).
La polul opus se află presa, care se bucură de încrederea a doar 16,2% dintre respondenți, și influencerii sau creatorii de conținut din social media, cu numai 7,7%.
Autorul studiului remarcă faptul că profesiile cu contact direct cu oamenii își păstrează credibilitatea, în timp ce încrederea în mass-media este puternic erodată.
Tinerii și vârstnicii au profiluri diferite de încredere
Sondajul evidențiază diferențe importante între generații și niveluri de educație.
Tinerii au mai puțină încredere în presă, dar mai multă în influenceri, în timp ce persoanele de peste 60 de ani manifestă tendința inversă.
În același timp, persoanele cu vârste între 40 și 60 de ani au niveluri mai reduse de încredere în medici și profesori.
Datele mai arată că încrederea în vaccinuri este mai scăzută în mediul rural, în rândul persoanelor tinere și al celor cu un nivel de educație sub liceu. "Încrederea în vaccinurile recomandate de medici în general, respectiv pentru copii, este serios erodată", arată Cristian Andrei.
Încrederea în vaccinuri și în produsele din magazine rămâne redusă
Barometrul arată că doar 56,7% dintre respondenți sunt de acord că vaccinurile recomandate de medici sunt, în general, sigure.
În cazul vaccinurilor recomandate copiilor, nivelul de acord este mai ridicat, ajungând la 64,9%.
În același timp, peste jumătate dintre respondenți (52,8%) consideră că produsele internaționale vândute în România au o calitate mai slabă decât cele comercializate în țările din Vest.
Potrivit autorului studiului, aceste rezultate arată că neîncrederea depășește sfera politică și se manifestă în numeroase domenii ale vieții sociale.
G.P.
Letonia ajută România în ancheta privind atacul cibernetic de la Cadastru. Același hacker ar fi lovit și o companie letonă de stat
Asociația Energia Inteligentă: Infrastructura energetică offshore a României devine o țintă strategică
Platforma care va trata gazele din Neptun Deep a fost instalată în Marea Neagră: 16.500 de tone, 225 de metri înălțime, complet automatizată
Certitudinea pe care o are Radu Drăgușin după transferul la Fiorentina
