Liderul social-democrat a ieșit din Biroul Permanent Național al PSD cu decizia partidului de a solicita președintelui desemnarea pentru formarea Guvernului.
Dar această solicitare reprezintă doar primul pas făcut pe drumul plin de obstacole până la votul din Parlament.
Liderul PSD a spus că partidul pe care-l conduce “nu va sta cu căciula în mână în fața nimănui”.
De multe ori, pentru a înțelege la ce se referă un om politic, declarația lui trebuie întoarsă, pentru că, în realitate, e un ecou al celei mai mari frici sau al celei mai mari slăbiciuni care-l macină pe cel ce o rostește.
Iar teama lui Sorin Grindeanu e că va fi obligat să stea cu căciula în mână. Și nu puțin.
Din capul locului trebuie spus că există o probabilitate ca, în următoarele luni, România să fie condusă de un guvern minoritar PSD, iar Sorin Grindeanu să obțină funcția de prim-ministru.
Susținerea parlamentară pentru acest guvern urmează să fie asigurată de PNL și UDMR, punctual, doar pentru legile care asigură finanțarea europeană prin PNRR și SAFE.
S-a ajuns, după aproape 50 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, la pasul care trebuia făcut încă din prima zi, dacă Nicușor Dan, președintele României, nu ar fi deturnat desfășurarea normală a evenimentelor, încercând să preia PNL și să lanseze o nouă versiune, a treia, de USL.
Moțiunea de cenzură a fost generată de plecarea PSD din coaliția partidelor pro-europene și a fost votată de social-democrați, alături de AUR și de alți parlamentari din formațiuni extremiste.
Era logic ca formațiunea care a provocat criza politică să aibă soluții pentru rezolvarea ei.
Grindeanu are o cale să ajungă din nou prim-ministru
În aceste 50 de zile s-au întâmplat multe. Ilie Bolojan s-a profilat ca lider al Opoziției, cu o susținere de peste 30%, detronându-i pe George Simion și Nicușor Dan.
În schimb, PSD și președintele României au fost marii învinși ai crizei. Mașinațiunile lor politice, total netransparente, cu scopul de a prelua PNL, au fost amendate de o mare parte a opiniei publice.
După două desemnări de prim-miniștri care n-au reușit să formeze o majoritate parlamentară, președintele României și-a consumat întreaga rezervă de influență politică, devenind prizonierul interacțiunii dintre PSD, PNL, USR și UDMR.
Prăbușirea Guvernului Veștea în Parlament a avut ca rezultat intrarea în procedura de salvare propusă de Ilie Bolojan la congresul extraordinar al PNL, desfășurat duminică, adică un moratoriu între PSD, PNL, USR și UDMR pe o perioadă de șase luni, în care nicio formațiune din cele patru nu depune moțiune de cenzură, urmată de o negociere privind formarea unui guvern minoritar, ori PSD, ori PNL, USR și UDMR.
Cel mai probabil, discuțiile în patru vor înclina balanța în favoarea PSD, formațiunea cu cel mai slab și vulnerabil lider. La social-democrați există o mare presiune din partea “baronilor” Lia Olguța Vasilescu, Paul Stănescu și alții, pentru preluarea guvernării.
Planul PSD
PNL, USR și UDMR reprezintă, acum, adevărata forță pro-europeană din Parlamentul României. Împreună au în jur de 160 de voturi în Legislativ, cu mult peste PSD (129) sau AUR (90).
În plus, cele trei formațiuni mai dețin un atu important: împreună au în jur de 40% susținere publică, potrivit mai multor studii sociologice, ceea ce le oferă perspectiva formării unei noi majorități parlamentare în cazul alegerilor anticipate sau al celor la termen, în 2028.
PSD e prins între AUR și noua alianță, iar după 2028 va deveni, cel mai probabil, a patra formațiune politică la nivel național, după AUR, PNL și USR.
În aceste condiții, intrarea cu orice preț la guvernare reprezintă singura posibilitate de a opri exodul primarilor către AUR, oferind și o îngustă fereastră de oportunitate pentru relansarea formațiunii printr-un număr de decizii cu impact social.
Modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație. România are nevoie de un guvern serios care continuă reformele și livrează pentru oameni. Suntem hotărâți să ne asumăm un guvern minoritar în formula PNL - USR - UDMR.
Dominic Fritz, președintele USR, postare pe Facebook
În situația în care ar veni la guvernare, PSD nu va avea nici pe departe mână liberă, așa cum se laudă Sorin Grindeanu. Toate mișcările formațiunii vor fi cenzurate atât de AUR, care vizează și ce-a mai rămas din electoratul PSD, dar și de alianța pro-europeană.
În plus, va fi rândul social-democraților să devină ținte ale nemulțumirii sociale, pentru că în continuare va fi nevoie de acțiuni guvernamentale care să reducă cheltuielile bugetare și inflația.
Nu ar fi surprinzător ca, odată ce Sorin Grindeanu va ajunge prim-ministru, să înceapă tradiționalul război dintre Palatul Victoria și Cotroceni. Nicușor Dan ar putea încerca să-și refacă legătura cu electoratul, punând presiune pe liderul PSD pentru continuarea reformelor din administrația publică.
Salvatoarea relație cu AUR
Pe de altă parte, liderii PSD își fac și ei propriile calcule. Sorin Grindeanu mizează pe faptul că, odată ajuns în fruntea Guvernului, va avea posibilitatea să propage în societate mesaje populiste și să folosească resursele publice pentru a cumpăra susținere.
De asemenea, liderul social-democraților speră că, din poziția de prim-ministru, va putea dezvolta relația cu AUR, oferind poziții bănoase în instituții și companii publice, astfel încât PSD să reziste la guvernare cât mai mult, eventual până în 2028, cu sprijinul formațiunii conduse de George Simion.
Dacă va reuși o astfel de înțelegere, PSD l-ar putea ține în șah pe Nicușor Dan, cele două formațiuni având voturi suficiente pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui.
În general, aceste planuri, concepute în centrele de strategie ale partidelor, au șanse mai mari sau mai mici de reușită, deoarece fiecare actor politic intră în arenă cu propriul program, iar realitatea va fi rezultanta ciocnirii acestora.
De asemenea, politica internă e influențată masiv de evenimentele internaționale, iar războiul din Ucraina va modela în continuare tot ce se întâmplă în România, chiar dacă despre acest impact se vorbește mai puțin.
Paratrăsnetul de la Cotroceni
Deși e puțin probabil să se ajungă la alegeri anticipate, acest subiect va fi prezent în dezbateri și în discuțiile dintre partide, la fel și suspendarea președintelui, Nicușor Dan aflându-se într-o situație de vulnerabilitate maximă.
Paradoxal, tocmai această fragilitate politică l-ar putea salva, până la urmă, de suspendare.
Devenind un actor politic fără importanță, e foarte probabil ca nicio formațiune să nu mai fie interesată de suspendarea sa, atâta timp cât o astfel de procedură nu va veni la pachet cu câștiguri politice importante.
Totuși, un eveniment major, o criză internă sau externă care ar afecta România, ar putea duce la suspendarea șefului statului, pentru a se realiza un debușeu al furiei populare și pentru a se găsi un responsabil.
