Vladimir Putin nu doar că nu a renunțat la a viza România, dar aceasta a devenit țintă directă, după ce Kremlinul a înțeles care este slăbiciunea de fond pe care o poate alimenta până la haos. Și nu poate fi o coincidență noua aliniere a lui George Simion la retorica rusească.
După scrutinul prezidențial care i-a alunecat Rusiei printre degete, manipularea și dezinformarea s-au industrializat, în sensul în care, pe de o parte, sunt executate mult mai profesionist și mai programatic și, pe de altă parte, sunt asumate fățiș de către Rusia și agenții ei. Trei mari narațiuni se desprind aici:
- Intrarea României în război și mobilizarea generală;
- Imixtiunea reciprocă în treburile interne ale celuilalt stat, a României și Republicii Moldova;
- Atacul asupra identității culturale și religioase a României care se opune primelor două narațiuni.
O notă comună extrem de importantă este aceea că aceste narațiuni sunt declinate și rostogolite mai mult în grupurile și rețelele de români din diaspora, ceea ce arată strategia de consolidare a ceea ce istoricul Cosmin Popa numește „anti-România” și care a devenit una dintre direcțiile majore ale intervenției rusești în România.
Dacă inițial raportarea Rusiei la București a fost secundară și mai degrabă tributară unei atitudini depreciative, Moscova nu a dat înapoi, odată cu înfrângerea lui George Simion, pentru că miza ei e cu bătaie lungă.
Într-o analiză publicată pe platforma Veridica, Cosmin Popa arată că obiectivul Rusiei este reprogramarea culturală a românilor. În acest context, alimentarea diviziunii între România de acasă și cea din diaspora este un element central.
“Faptul că Moscova a mizat în România pe două personaje caricaturale arată, întâi de toate, disprețul profund al Kremlinului față de România și față de români. Moscova consideră că România și românii pot fi instrumentalizați foarte ușor. Aici nu am avut nici măcar o dispută de idei, nu am avut o alegere civilizațională sau politică, am avut o încercare de declanșare a unui război social care să se transforme ulterior într-un război civil
Moscova nu și-a pierdut interesul față de România. Această presiune pe care o exercită pe diverse registre va continua și cred că ne vom confrunta în perioada imediat următoare cu o presiune difuză care țintește ceea ce în mod tradițional Kremlinul consideră a fi punctele vulnerabile ale României”, a explicat Cosmin Popa, la podcastul Punctul pe știri de la Rock Fm.
Iar statul român, la fel ca până acum, pare să cadă în capcana totuși facilă a Moscovei – în loc să întărească instituțiile democratice și să consolideze acea parte a societății care a înțeles să-și pună între paranteze alte așteptări și să voteze pentru a proteja securitatea României, autoritățile de la București pierd timpul în a face de-bunking și a nega fake news-urile, în special narațiunea legată de marea mobilizare pentru război.
Adică fac exact ceea ce vrea Moscova.
“Mă îngrijorează în continuare faptul că autoritățile românești sunt intrate în logica propagandistică a Kremlinului. Autoritățile românești, atunci când s-au confruntat cu presiunile, fie ele sovietice sau rusești, reacționează cât pot ele de bine, cât pot ele de inspirat, dar reacționează, ceea ce înseamnă că se află în agenda Moscovei.
Așa se întâmplă și astăzi acum, atunci când pe toate canalele, autoritățile românești încearcă să combată ideea iminenței războiului și participării României la război.
Această direcție de acțiune propagantistică rusească are un obiectiv extrem de important, și anume paralizarea și încetinirea eforturilor acestei țări de a se apăra în fața un viitoarei agresiuni.
Direcția este importantă pentru Moscova, chiar dacă ea este promovată cu mijloace și prin personaje uneori ilare. Dar este importantă și vine din experiența războiului din Ucraina, când propaganda rusă s-a axat pe alte direcții, dar nu pe parazitarea mentală și decizională a sistemului instituțional ucrainean și a ucrainenilor de a se împotrivi agresiunii rusești.
Or, astăzi, agitând acest spectru al războiului iminent, care de fapt transmite subsidiar și ideea că noi suntem responsabili pentru acest război și nu Putin, propaganda rusă și susținătorii ei din România încearcă practic să încetinească, să paraziteze și, de ce nu, să paralizeze pregătirile României pentru apărarea în fața unei agresiuni.
Eu cred că autoritățile române ar trebui să spună clar cetățenilor faptul că, în realitate, cu cât mai bine ne vom pregăti pentru a ne apăra în fața oricărei agresiuni, cu atât vom avea o perioadă mai lungă de pace și să-și asume aceste pregătiri, nu să dea explicații între acest ton defetist și defensiv legat de mișcarea de tehnică pe drumurile României, manevre sau așa mai departe.
Și trebuie să spună foarte limpede că societatea, armata trebuie să se pregătească pentru orice eventualitate, sperând că pregătirile noastre vor fi atât de convingătoare încât vor descuraja potențialul agresor”, explică Popa.
Noua țintă a AUR, la vedere: de ce joacă Simion în deplasare
Cu toate că degringolada negocierilor unui plan de măsuri economice servește suficientă muniție opoziției izolaționiste, liderul AUR George Simion mai degrabă joacă în deplasare și are o nouă țintă, care expune însă și România.
Este momentul în care George Simion a dat cărțile pe față, prin plasarea de partea pro-rușilor a căror misiune la Chișinău este neutralizarea Maiei Sandu, un obiectiv mai greu de îndeplinit, după ce Nicușor Dan a devenit președintele României și, în mod istoric, face front comun, anti-rusesc, cu Maia Sandu.
Dar atacul prin Republica Moldova nu se limitează la Chișinău, atrage atenția Cosmin Popa, care amintește că vulnerabilitatea pe care Rusia o va apăsa este cea legată coeziunea națională și teritorială a acestui stat.
“Deja vedem construindu-se în Republica Moldova o platformă revizionistă, teritorială, anti-românească, pe care vor evolua în perioada imediat următoare toate mișcările de opoziție la adresa guvernării aflate acum la putere la Chișinău.
Toată această poveste despre Moldova Mare va continua să devină din ce în ce mai insistentă, din ce în ce mai violentă. Se vor vehicula din ce în ce mai multe pseudo-argumente.
Sigur că acest lucru nu este o noutate, pentru că am văzut conturându-se această platformă în urmă cu doi ani și cine l-a urmărit pe Medinski, cel pe care Putin se încăpățânează să-l tot pună șef de delegație pentru presupuse negocieri, a văzut că acolo se îndreaptă atacul propagandistic rusesc. Dar cu siguranță vor urma atacuri similare care vor viza în principal Transilvania, dar nu doar Transilvania, acolo unde Moscova va considera că există potențial de destabilizare.
Deci mă aștept ca în perioada următoare mesaje precum Ardealul nu e în România, Transilvania e altceva, să prolifereze în spațiul virtual și în spațiul public românesc. Ceea ce strică, de fapt, coerența planurilor pe care Moscova deja și le-a făcut și pe care le va aplica cu ajutorul susținătorilor săi din interior este comportamentul politic și electoral atât al moldovenilor și al românilor din Republica Moldova, cât și al maghiarilor din România.
Acest lucru sigur că va determina oarecare replieri, însă nu trebuie să ne facem iluzii că Moscova nu va găsi interlocutori în rândul maghiarilor din România, cu atât mai mult cu cât Viktor Orban este și el angajat trup și suflet și cu aproape toate resursele de care dispune alături de politica lui Putin.
În momentul de față există o direcție politică distinctă, care este concentrată exclusiv pe România. Ea privește în termeni generali zona, dar consideră că promovarea programului politic rusesc în România este definitorie pentru succesul pe mai departe al politicilor rusești în zonă.
Deci avem de-a face cu o răsturnare, cu o schimbare majoră, ceea ce va însemna că nu numai resursele materiale rusești vor deveni mai multe alocate acestor obiective, dar și resursele intelectuale investite în această direcție vor crește și vor tinde, sunt sigur, să devină timp ce în ce mai capabile să priceapă cu adevărat ceea ce se întâmplă în România și să nu mai considere România o tabără pe care o pot răsturna prin intermediul câtorva personaje bizare.”.