Polonia, succesul economic ascuns al Europei

Polonia, succesul economic ascuns al Europei
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

UE se luptă să identifice zone de succes economic. Dar la flancul ei estic, o mare economie străluceşte. Este vorba de Polonia. Ce poate învăţa clubul comunitar de la Varşovia?

Într-o eră a dificultăţilor economice existenţiale cu care se confruntă statele UE, unul din membrii săi importanţi raportează cifre pozitive: Polonia.

PIB-ul ţării a crescut cu aproape 3 la sută în 2024, în contextul în care media pe UE a fost de 1%. Şi creşterea din Franţa şi Germania, cele mai mari economii ale UE, a fost de aproximativ 1%.

Şi în 2025 semnalele sunt pozitive pentru Polonia, care a înregistrat o creştere de 0.8% în al doilea trimestru al anului. Prognozate sunt o creştere de 3.3% în acest an, şi o rată de 3% pentru anul viitor.

Nu este un succes obţinut peste noapte. De când a aderat la UE, în 2004, creşterea economiei poloneze a fost în medie de 4% pe an.

În prezent, economia poloneză traversează o perioadă deosebit de favorabilă. Bursa sa este în creştere şi optimismul că va reuşi să devină una din cele mai robuste şi dinamice economii din UE pare întemeiat.

"În ultimele două decenii, Polonia a avut o performanţă extraordinară", a declarat pentru DW Katarzyna Rzentarzewska, expertă pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Erste Group.

"PIB-ul real s-a dublat. Este ceva extraordinar. Evident este parte a unui proces de convergenţă, dar pe întreg, Polonia iese în evidenţă".

Mărimea contează

Jacob Funk Kirkegaard, colaborator al Peterson Institute for International Economics, afirmă că succesul Poloniei s-a oglindit într-o oarecare măsură şi în alte state est-europene şi baltice, dar mărimea ţării a făcut o mare deosebire.

"Polonia este mare", a explicat el, pentru DW. "Aceasta contează la nivelul UE, într-un mod în care economiile mai mici nu reuşesc s-o facă, atât la nivel politic, cât şi al ponderii economice".

Polonia are o populaţie de 37 milioane de oameni, a cincea, ca mărime, la nivelul UE. Din perspectiva Produsului Intern Brut, economia poloneză se numără între primele 20 din lume.

Creşterea economică este favorizată şi de importanţa strategică şi geopolitică a Poloniei. În ultimii ani, ţara şi-a crescut cheltuielile de apărare. În prezent, alocă 4,5 la sută din PIB pentru apărare, ceea ce o plasează pe locul întâi între partenerii săi din NATO.

Un procentaj important din cheltuielile pentru înarmare este alocat importurilor de dincolo de ocean şi nu producţiei interne, dar Rzentarzewska arată că creşterea economică a Poloniei este stimulată de consumul privat intern şi mai puţin de exporturi.

"Este fundamentul creşterii", a declarat ea, notând că puternica piaţă internă poloneză poate fi percepută ca atare graţie şomajului scăzut şi a ratelor puternice de creştere reală. Piaţa are şi capacitatea de a fi relativ bine ferită de şocuri externe.

"Dacă există o perioadă de recesiune, mai lovite sunt economiile mai mici, orientate spre export, fiindcă aşa funcţionează lanţurile de aprovizionare", a explicat experta. "În economia relativ închisă a Poloniei, consumul rămâne puternic".

Un model de integrare

Deci ce face Polonia corect? Rzentarzewska consideră că integrarea cu succes în UE şi NATO, în spaţiul Schengen şi OECD sunt aici factorii-cheie.

"Dacă ne uităm la conceptul larg de integrare, Polonia a evoluat cu adevărat bine", a afirmat ea. Chiar dacă ţara nu a aderat la zona euro, Polonia a beneficiat de masive fonduri europene, de la aderarea la UE, în 2004.

"Nu putem nega că accesul la fonduri europene a fost uriaş, şi aceasta a fost o contribuţie majoră la creştere", a mai declarat ea. Kirkegaard este de acord, evidenţiind că Polonia "a făcut bine lucrurile fundamentale".

Polonezii "au folosit fondurile europene pentru a-şi moderniza semnificativ infrastructura". "Au eradicat complet corupţia măruntă care fusese la ordinea zilei în perioada comunistă. Au reuşit să genereze un climat de afaceri foarte favorabil investiţiilor străine. În general, au forţă de muncă bine calificată".

Lupta politică ameninţă finanţările europene

Dar există potenţiale frâne. În ultimele două decenii, Polonia a fost divizată politic între un mare bloc de dreapta, condus de formaţiunea populistă naţionalistă PiS, şi o tabără de centru-stânga, condusă în prezent de premierul Donald Tusk.

Coaliţia lui Tusk este mai pro-europeană şi victoria ei la alegerile parlamentare din 2023 a fost privită ca factor de asigurare a finanţărilor europene pe termen lung, ţinând cont de disputele frecvente cu Bruxelles legate de independenţa Justiţiei, atâta timp cât PiS s-a aflat la putere.

Victoria lui Karol Nawrocki la alegerile prezidenţiale din 2025, un candidat independent eurosceptic, susţinut de PiS, a fost văzută ca potenţial factor perturbator al relaţiilor dintre Polonia şi UE.

La câteva săptămâni după ce a venit la putere în 2023, Tusk a fost capabil să convingă Comisia Europeană să-i vireze fonduri europene în valoare de 137 de milioane de euro, promiţând că sistemul de justiţie al ţării va reveni la normele şi regulamentele UE.

Dar încercările sale de a demite judecători numiţi de guvernul PiS îl aduce în conflict direct cu preşedintele Nawrocki.

Rzentarzewska susţine că, în ciuda acestor diviziuni politice, Polonia a realizat progrese economice sub ambele tabere politice. "Polonia este un bun exemplu care demonstrează că poţi avea progres şi creştere dinamică sub diverse partide politice sau orientări, fie ele conservatoare sau mai liberale".

Noua Germanie?

Ea spune că majorarea cheltuielilor sociale, cum ar fi creşterea alocaţiilor pentru copii sub PiS, a fost benefică, ajutând la creşterea economiei.

Potrivit planurilor recente prezentate de ministrul polonez de Finanţe, Andrzej Domański, în 2026 deficitul guvernamental va fi de 6.5% din PIB.

Rafal Benecki, economist-şef în cadrul băncii ING, arată că rata robustă de creştere a Poloniei înseamnă că agenţiile de rating şi investitorii nu sunt îngrijoraţi în general, dar crede că ţara are nevoie "de ajustări fiscale convingătoare pentru a asigura mai multă încredere".

"Polonia va trebui să rezolve asta", a subliniat Rzentarzewska. "Va trebui să execute o consolidare fiscală, austeritate fiscală, şi asta desigur, va putea încetini creşterea".

Kirkegaard consideră că Polonia poate da lecţii restului UE în materie de dinamism economic şi flexibilitate.

"Au fost vremuri în care Michigan şi ceea ce este astăzi 'Rust Belt' în Statele Unite era partea dominantă a economiei SUA. Astăzi nu mai este aşa".

"Dar dacă credem că Germania nu este capabilă să se reformeze şi dacă Polonia îşi continuă performanţa realizată de când a devenit membră a UE, cu peste 20 de ani în urmă, atunci va putea eclipsa Germania, care va deveni un fel de rust belt al Europei".

Arthur Sullivan


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇