Dacă totul merge conform planului, Europa va avea curând o nouă putere militară: Polonia. Bazându-se pe mai multe contracte consistente, Varșovia și-a propus să capete supremația militară pe continent. Însă este posibil acest obiectiv sau e doar un joc de campanie electorală?
Conducerea partidului de la putere, Lege şi Justiţie (PiS), a anunțat recent că Polonia va deține cea mai puternică armată din Europa în decurs de doi ani, grație procesului extins de modernizare a dotării existente și a întăririi masive a trupelor.
De la începutul războiului în Ucraina, armata a devenit una dintre cele mai importante teme de discuție în Polonia, țară care se pregătește pentru riscul extinderii conflictului la granița ei.
"Armata poloneză trebuie să fie atât de puternică, încât nici să nu fie nevoită să lupte datorită forței sale", a spus premierul Mateusz Morawiecki în noiembrie, la sărbătorirea independenței față de Uniunea Sovietică.
El a promis că țara va avea "cele mai pașnice forțe din Europa". "Vrem pace și dacă asta vrem, trebuie să ne pregătim de război - iar pentru asta întărim armata poloneză, spre deosebire de cei care au guvernat până în 2015", a subliniat ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak.
Este, însă, acest obiectiv ambițios unul realist? Sau e doar o costisitoare promisiune electorală, menită să crească sprijinul pentru PiS înaintea alegerilor din acest an care vor avea loc în Polonia? - se arată într-o analiză Euronews.
Marile puteri militare ale Europei și țările cu cele mai mari cheltuieli de apărare
Conform Global Firepower’s 2023 Military Strength Ranking, cele mai puternice armate din Europa - după cea a Rusiei - sunt în prezent cele din Marea Britanie, Franța și Italia.
Poziția Marii Britanii se datorează în principal efectivelor sale și forței aeriene, în timp ce Franța contează pe o flotă vastă de elicoptere și mai multe distrugătoare navale. Italia are 404 elicoptere și două portavioane.
Polonia e pe locul cinci în clasament, dar și-a propus să preia poziția de lider.
"Polonia se află într-o stare de tranziție, a făcut comenzi pentru zeci de vehicule americane, germane și sud-coreene și și-a mărit cheltuielile pentru apărare la peste 3% din PIB", menționează Frank Ledwidge, avocat și fost ofițer militar care a servit în Balcani, Irak și Afganistan.
Anul trecut, președintele Poloniei, țară membră a NATO din 1999, a promulgat legea care îi permite Guvernului să aloce 3% din PIB pentru Apărare în 2023, cu un punct procentual mai mult decât ceea ce alocă ceilalți membri ai alianței.
Prin comparație, Germania s-a angajat recent să-și crească cheltuielile de apărare pentru a ajunge măcar la nivelul de 2% stabilit pentru membrii NATO.
În 2021, conform celor mai recente date Eurostat, țările UE cu cele mai mari cheltuieli militare au fost:
- Grecia - 2,8%
- Letonia - 2,3%
- Estonia - 2%
- România - 1,9%
- Franța - 1,8%
- Cipru - 1,8%
- Lituania - 1,8%
Nou venită în NATO, Finlanda aduce în cadrul alianței una dintre cele mai puternice armate din Europa și plănuiește să aloce 6 miliarde de euro, adică 2,3% din PIB, pentru apărare în 2024 - cu 116 milioane de euro mai puțin decât este de așteptat să cheltuiască anul acesta.
Dacă vicepremierul polonez Jarosław Kaczyński se menține pe linia anunțată de conducerea partidului Lege şi Justiţie, cheltuielile militare ale Poloniei ar urma să crească până la 5% din PIB în următorul deceniu, așa cum a indicat acesta.
Ce fac polonezii pentru întărirea Armatei
Polonia a anunțat o achiziție masivă de echipament militar modern, precum și o amplă campanie de recrutare pentru următorii ani.
Guvernul de la Varșovia își propune să recruteze 150.000 de oameni în următorii zece ani. Efectivele vor urca astfel de la 120.000 de militari plus 36.000 de membri ai forțelor de apărare teritorială la 300.000 de oameni în 2035.
Cu noii recruți, Polonia va forma șase divizii blindate noi, în timp ce Franța și Germania au câte două, iar Marea Britanie are numai una.
Polonia a cumpărat și peste 1.000 de tancuri noi și 600 de piese de artilerie, în principal din Coreea de Sud și Statele Unite. Astfel, Polonia va avea o putere de foc mai mare decât cea a Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei la un loc.
În iulie, armata poloneză a primit 33 de tancuri noi M1 Abrams - doar o mică parte din comanda de 4,5 miliarde de euro pentru 250 de bucăți.
Varșovia așteaptă să primească și cea mai mare parte din cele aproape 1.000 de tancuri de luptă K2 Black Panther contractate în Coreea de Sud. Deocamdată, a primit doar 10. Până în 2025 vor mai veni cam 180 de bucăți, în valoare de 3,16 miliarde de euro, iar restul de 820 vor fi produse în Polonia, sub licență achiziționată din Coreea de Sud, valabilă pentru următorii zece ani.
Pentru artilerie, Polonia a cheltuit 9,2 miliarde de euro cu care a cumpărat 468 lansatoare de rachete HIMARS de același tip pe care armata ucraineană le folosește cu succes contra Rusiei.
Marea întrebare: chiar e posibil ce vrea Polonia?
Pe baza contractelor semnate și a achizițiilor de până acum, rezultatul ar putea fi pozitiv. "Nu este nicio îndoială" că Polonia poate deveni cea mai puternică forță armată a Europei, consideră Ledwidge. Însă el nu exclude nici componenta electorală a acestui obiectiv, care poate încurca planurile.
"E o promisiune electorală? Poate, dar vor lua o mulțime de ouă în față dacă nu vor duce la îndeplinire aceste comenzi, iar eu mă aștept și la probleme mari cu contractele", precizează Ledwidge, adăugând că extinderea instruirii noilor trupe și sistemul de recrutare vor fi o provocare și vor pune o mare povară logistică și financiară asupra țării.
Chestiunea costului uriaș al acestei expansiuni militare a fost ridicată și de expertul militar polonez Robert Czulda, membru al Fundației Casimir Pulaski. Acesta a menționat într-un articol recent că țara va trebui să se confrunte cu o dilemă grea în privința finanțării programului: "Polonia ar trebui să se asigure că acest program de înzestrare este sustenabil și suportabil pe termen lung. Țara ar trebui să evite riscul cheltuielilor excesive, care acum par foarte mari."
Sławomir Sierakowski, fondatorul mișcării Krytyka Polityczna și membru al Consiliului german pentru relații externe, a subliniat că impresionantele contracte de înarmare au fost făcute "fără licitații guvernamentale, dintr-o poziție slabă de negociere și fără obligații de compensare din partea furnizorilor".
Viitoarea armată a Poloniei și echilibrul politic din Europa
Din poziția de cea mai puternică forță militară de pe continent, Polonia va fi capabilă să-și apere teritoriul și să protejeze statele baltice cu ceea ce au și ele, presupunând că investițiile merg până la capăt, spune Ledwidge.
Acest lucru va pune Polonia într-o nouă poziție în Europa și în NATO. "Este foarte posibil ca Polonia să fie atunci fie prima, fie a doua putere continentală după Franța", estimează acesta.
În aceste condiții, Marea Britanie și Franța vor fi nevoite să analizeze dacă mai are rost să facă o prioritate din forțele terestre sau "dacă ar trebui să revină la specialitatea lor naturală - care pentru Marea Britanie este puterea navală - ceea ce s-a pierdut când încerci să le faci pe toate dintr-o dată", explică expertul.
T.D.