Chiar dacă Ucraina deține rezerve importante de mineralele esențiale – așa cum susține – este nevoie de zeci de ani și de miliarde de dolari pentru a le valorifica. Și în primul rând de pace, se arată într-o analiză Politico despre cum strategia Kievului de a-l ispiti pe Trump cu această bogăție a dat greș.
Potrivit oficialilor ucraineni, țara lor deține unele dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare și alte minerale esențiale pentru susținerea unei economii moderne – și pentru a genera bogăție. Cu un asemenea mesaj a încercat Ucraina să-l convingă pe președintele american Donald Trump să continue sprijinul SUA pentru Kiev. Și a funcționat inițial.
„Oferta privind mineralele critice a fost un moment clar de securitate pentru Ucraina. Are resurse extrem de importante precum titan, uraniu și altele. Iar dacă Rusia pune mâna pe ele, va fi un dezastru pentru aliații Kievului”, a declarat un oficial de rang înalt implicat în negocieri, sub protecția anonimatului.
Cu toate acestea, strategia Ucrainei s-a transformat în cele din urmă într-un dezastru politic. În plus, nu numai că exploatarea acestor minerale va costa miliarde și ar putea dura decenii, iar Trump nu pare dispus să aștepte atât, dar s-ar putea ca țara să nici nu aibă toate resursele pe care le-a promis.
Inițial, mineralele făceau parte dintr-un pachet de pace promovat anul trecut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta includea și o invitație de aderare la NATO și angajamente din partea Occidentului de a continua înarmarea Ucrainei.
Din toate acestea, doar mineralele au rămas pe masă, iar acum s-au transformat într-o problemă existențială pentru țară.
Când secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărut în februarie cu un proiect de acord care prevedea ca jumătate din pământurile rare ale Ucrainei să fie cedate companiilor americane, șocați, ucrainenii au respins propunerea.
Cele două părți au negociat apoi un acord mai echitabil, pe care Zelenski trebuia să îl semneze la Casa Albă pe 28 februarie. Întâlnirea s-a transformat însă într-un dezastru, iar președintele ucrainean a fost dat afară din Biroul Oval fără niciun acord.
Ulterior, SUA au revenit cu o altă propunere, asemănătoare cu prima versiune, care nu oferă garanții de securitate, nici ajutor suplimentar sau investiții, dar oferă Washingtonului acces preferențial la toate resursele naturale ale Ucrainei, precum și control financiar asupra fondului de reconstrucție al statului și a tuturor proiectelor acestuia - până când Kievul va rambursa miliardele acordate de SUA drept ajutor militar, inițial sub formă de granturi.
„Actualul proiect subminează grav echilibrul strategic, limitând autonomia Ucrainei în materie de reglementare și fiscalitate”, a spus Volodimir Landa, analist principal la Centrul de Strategie Economică din Kiev.
Acordul compromite, de asemenea, șansele Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, deoarece încalcă legislația UE privind concurența și mediul, iar obligația de a plăti miliarde către SUA va descuraja investitorii care altfel ar putea contribui la reconstrucția țării.
„Alți parteneri nu vor accepta ca ajutorul lor să fie pompat din Ucraina în favoarea unei terțe părți”, a adăugat Landa.
Cum guvernul ucrainean nu dorește să-l provoace din nou pe Trump, oficialii evită să critice noua versiune, dar fac totuși eforturi pentru a ajusta propunerea.
„Data trecută, ucrainenii au fost nevoiți să explice că unele lucruri cerute de SUA pur și simplu nu pot fi acceptate, fiind contrare legii și constituției noastre. Așa că trebuie modificat acordul pentru a putea funcționa. Acum trebuie să purtăm din nou această discuție”, a spus oficialul de rang înalt.
Ce rezerve de minerale rare are, de fapt, Ucraina?
Dincolo de aceste discuții, rămâne sub semnul întrebării dacă rezervele de minerale rare ale Ucrainei sunt într-adevăr atât de mari.
Potrivit ONU, țara deține aproximativ 5% din rezervele globale de pământuri rare, care includ litiu, beriliu, niobiu, tantal, titan, nichel, cobalt, grafit și fosfat - elemente esențiale pentru sectoarele energetic, tehnologic și de apărare, a declarat Alla Vasylenko, cercetător principal la Institutul de Studii Geologice al Academiei Naționale de Științe din Ucraina.
„Majoritatea au fost descoperite în anii 1960–1980. Pe atunci, cercetătorii nu acordau atenție unor chestiuni importante azi: scopul terenurilor, forma de proprietate, restricțiile de mediu, sanitare sau opinia publică.
Rezervele au fost aprobate conform sistemului sovietic, pe care investitorii străini nu îl înțeleg. Așa că, teoretic, putem susține că Ucraina are cele mai mari rezerve de litiu din Europa, dar pentru a înțelege potențialul economic e nevoie de studii suplimentare”, a explicat ea.
Extracția acestei bogății din pământ ridică în sine probleme.
În primul rând, este nevoie de pace pentru ca Ucraina să poată valorifica industria sa minieră subdezvoltată. Țara trebuie, de asemenea, să își refacă rețeaua energetică avariată.
„Ucraina are nevoie de investiții, nu doar în extracție, ci și în industrie de procesare. Iar investițiile ar trebui să fie în primul rând americane - miliarde, poate zeci de miliarde de dolari în investiții directe, împrumuturi, capital, datorii, diverse forme”, a spus Andrii Brodskyi, CEO al Velta Group, cel mai mare producător privat de minereu de titan din Ucraina.
A durat șapte ani pentru ca Velta să își pună în funcțiune mina de oxid de titan.
Denys Alioșin, director de strategie la UkrLithiumMining (ULM), care a cumpărat în 2017 o licență pe 20 de ani pentru a extrage minereu de litiu din zăcământul Polokhivske, în regiunea Kirovohrad, spune că mineritul va dura între 10 și 15 ani.
„Pentru ca mina noastră de litiu și uzina de îmbogățire să funcționeze, avem nevoie de investiții de 350 de milioane de dolari. Strategia noastră este să găsim parteneri strategici globali care să finanțeze zăcământul, iar noi să rămânem un partener local de încredere”, a adăugat Alioșin.
Ucraina și-a dorit ca Statele Unite să fie acel partener, oferindu-i în același timp securitatea necesară pentru a se recupera după război și pentru a descuraja un alt atac rusesc. Nu este clar dacă acest lucru va fi posibil în cadrul acordului aflat acum în negociere, conchide Politico.
C.S.