Estimările privind bogățiile minerale ale Ucrainei se bazează pe evaluări învechite și incomplete ale unor situri greu accesibile.
Președintele Donald Trump, care se mândrește cu abilitățile sale de negociere, este pe punctul de a încheia un acord care ar oferi SUA acces preferențial la vastele rezerve de materii prime ale Ucrainei. Însă Trump s-ar putea trezi cu mai puțin decât spera.
Ce se află, de fapt, în subteranul Ucrainei
Estimările despre presupusa bogăție minerală a Ucrainei se bazează pe studii sovietice învechite, care nu au luat în considerare fezabilitatea sau costurile exploatării acestora.
Conform Ministerului ucrainean al Resurselor Naturale și Mediului, subsolul țării conține aproximativ 5% din materiile prime „critice” ale lumii — inclusiv grafit, litiu, titan, beriliu și uraniu.
Aceste resurse sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor, sistemelor radar și blindajelor — componente-cheie în industriile de apărare și tehnologie — și ar putea reduce dependența Americii de mineralele chinezești.
În realitate, însă, amploarea patrimoniului mineral al Ucrainei rămâne în mare parte necunoscută.
Deși Ucraina raportează existența a peste 20.000 de zăcăminte și situri minerale, doar aproximativ 8.000 dintre acestea au fost evaluate ca fiind viabile. Dintre acestea, mai puțin de jumătate erau exploatate înainte de invazia la scară largă a Rusiei în urmă cu trei ani, relatează Politico.
Estimările privind valoarea acestor depozite minerale se bazează în mare parte pe studii sovietice efectuate între anii 1960 și 1980. Informațiile, adesea incomplete, sunt răspândite prin diverse arhive din țară și încă sunt în proces de digitalizare. O mare parte a acestora a fost secretizată de la impunerea legii marțiale de către președintele Volodimir Zelenski, la începutul războiului.
Nu chiar atât de rare
Deși pământurile rare nu sunt, de fapt, atât de rare, extracția și procesarea lor sunt extrem de costisitoare, deoarece sunt amestecate cu alte minerale în concentrații variabile.
China — care procesează aproape 90% din pământurile rare la nivel global — deține un „cvasi-monopol” asupra acestui segment al lanțului de aprovizionare, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Majoritatea marilor producători de pământuri rare, inclusiv SUA, nu dispun de infrastructura sau know-how-ul necesar pentru rafinarea acestor minerale, ceea ce îi obligă să depindă de Beijing.
Chiar dacă explorări suplimentare ar confirma existența unor zăcăminte valoroase, extracția acestora ar necesita timp îndelungat și investiții uriașe.
SUA ar putea obține profituri considerabile. Pe hârtie
Serviciul Geologic al Ucrainei (UGS) estimează că exploatarea celor mai mari 10 zăcăminte miniere cunoscute ar costa 15 miliarde de dolari, incluzând construcția de mine, cariere și aproximativ 20 de noi unități de procesare.
Unul dintre aceste situri este zăcământul Novopoltavske, pe care UGS îl descrie drept „unul dintre cele mai mari” depozite de pământuri rare din lume. Dezvoltarea acestuia ar necesita investiții estimate la 300 de milioane de dolari. Un raport separat al UGS caracterizează situl drept „relativ dificil” din cauza riscurilor de inundații și alunecări de teren.
Pe lângă costurile astronomice privind extracția, există și un al doilea obstacol care stă între Trump și bogățiile minerale ale Ucrainei: multe dintre zăcămintele promițătoare se află în teritoriile ocupate de Rusia.
Două dintre cele mai mari depozite cunoscute de pământuri rare — Azovske și Mazurivske — sunt situate în regiunea Donețk, aflată sub control rusesc. Situl Novopoltavske este în regiunea Zaporojie, care se află sub amenințare rusă.
Pentru președintele american, acest acord ar putea fi fie afacerea secolului, fie o investiție într-un set de mine nerentabile, în care nicio companie americană nu va dori să bage bani.