Motto: Toate mă cere, toate mă vrea, Zice că le place destincția mea.
PSD se pare că a rămas fără vocalizatori de profesie, de-aia Marcel Ciolacu a ieşit la atac în contra guvernării. Şi declară public versuri de iubire politică Dianei, pardon, doamnei senator Diana Şoşoacă, învitând-o în partid.
Mă rog, am ceva dubii legate de fondul declaraţiei acesteia. Prima, nu ştiu dacă domnul Ciolacu s-a consultat cu domnul Dîncu, ideologul partidului şi dacă declaraţia de amor are şi viza dumnealui.
Pentru că dacă pui în oglindă activitatea doamnei senator cu principiile ideologului de la Cluj ce a făcut dumneaei se potriveşte ca nuca-n perete cu principiile reformării partidului.
Secundo, poate că domnul Ciolacu este sedus, este fermecat de vâlvora pe care doamna senator Diana a stârnit-o în spaţiul public de când s-a ales la AUR. Ce este al dumneaei este al dumneaei, trebuie să recunoaştem că a făcut de zece ori mai multă tevatură şi mai mult scandal decât tot PSD-ul domnului Ciolacu. Ce mă întreb este dacă PSD avea nevoie de tot acest scandal sau numai de o parte din el.
Să constatăm, înainte de a trece mai departe, că doamna Diana n-a înjurat pe nimeni de mamă, cum a făcut domnul Ciolacu cu domnul Cîţu în Parlament. Dânsa a fost prezentă la orice eveniment social sau politic şi a turnat benzină ca să aţâţe focul de sub cazan.
Domnul Ciolacu în schimb a dat cu piciorul şi a răsturnat ceaunul cu ingredientele adunate acolo cu trudă de domnul Dîncu.
Terţo, îl bănuiesc pe domnul Ciolacu de niţică ipocrizie politică. Membrilor de partid le lipseşte scandalul politic cu care i-a dresat şi de care i-a făcut dependenţi domnul Dragnea, iar doamna senator Diana Şoşoacă taman asta a făcut.
Iar ca să-i micşoreze impactul asupra plebei de partid domnul Ciolacu o invită făţarnic să i se dăruiască, ca să priceapă poporul PSD că el este zmeul, iar ea Baba Cloanţa.
Doamna senator independent Diana a priceput cum stau lucrurile şi i-a tras o smetie declarativă domnului Ciolacu: PSD să-şi toarne cenuşă în cap pentru baronet şi pentru suţinerea de anul trecut a Guvernului Orban ca dumneaei să binevoiască a privi mai drăgălaş partidul care o cere, care o vrea.
Nici că se putea o mai mare zoaie turnată peste declaraţia de amor a domnului Ciolacu. Doamna senator Diana, ca-n Evul Mediu, a aruncat oala de noapte în capul trubadurului ce îi zumzăia la fereastră. Ca să înţeleagă doritorul că dorita are propuneri de dorinţă de la toate partidele, pentru că aceste toate partidele o vrea pentru activitatea domniei sale.
Care sunt aceste toate partide, împricinata nu ne spune, lasă misterul întreg peste declaraţia domniei sale. Dar dacă AUR a exclus-o, PNL nu o vrea decât dacă domnul Orban şi 99% din partid sunt morţi şi împăiaţi, USR îşi face cruce când o aude vorbind în ciuda neo-marxismului de care e impregnat, iar UDMR îi cere să facă dovada că ştie limba care se vorbeşte la Budapesta, nu ştiu ce naiba de partide mai rămân să-i pună la picioare doamnei senator cereri de primire.
S-ar lăsa sedusă şi înregimentată doamna senator Şoşoacă în vreun partid? Acum nu, dar la finalul ciclului electoral va avea nevoie de o listă de partid ca să se aleagă. Ca atare, cererea domnului Ciolacu vine prea devreme, iar doamna senator o respinge cam din aceleaşi motive.
Pentru asta o putem acuza pe distinsa doamnă senator de cam acelaşi grad de ipocrizie cu care l-am cadorisit pe domnul Ciolacu. Având în vedere toate cele expuse, dialogul acesta trebuie trecut la capitolul mult zgomot pentru nimic.