Cât de puternică o face inabilitatea actualei Puteri, deci direct proporțional cu breșele care îi sunt lăsate pentru a se manifesta, așa cum s-a întâmplat cel mai recent în Valea Jiului.
Și oricât ai evita să scrii despre ea, nu din autocenzură ci pur și simplu din igienă profesională, până la urmă, ajungi să nu ai de ales, pentru că Diana Şoşoacă este în felul ei un fenomen politic, asemeni lui Vadim Tudor.
În mod evident, dna Şoşoacă nu e proastă și nici lipsită de talent în comunicare. Nu e agramată și are o spoială culturală cât să permită referințe care să impresioneze cititorii de „almanahe”.
Are un tupeu imens, are verb, este absolut tipică pentru mahalagioaica aceea care primăvara îți aruncă în cap de la balcon borcanul cu murături și apoi te bălăcărește că ți-ai găsit să treci tocmai atunci pe acolo ca să o încurci.
Popularitatea ei este în ascensiune pentru că televizunile o cultivă. Nu cred că pe bani. Nu e nimeni atât de nebun să facă tranzacții cu ea asumându-și practic certitudinea că va face totul public cu urlete și injurii.
O cultivă pentru că aduce audiență. Și aduce audiență pentru că are priză la public, un anumit tip de charismă. De ce? Pentru că dă glas unei dezamăgiri generalizate. Este povestea AUR, în general.
Oamenii aud rostit de ea ceea ce gândesc și ei: că sunt furați, ignorați, umiliți etc. Iar agresivitatea ei, chiar dacă îi manipulează și îi folosește ca trepte de populariate, îi răcorește. Și este vorba mai ales despre acele categorii la care nu ajunge niciodată nimeni să le vorbească cu adevărat, să le bage în seamă.
Țineți minte șocul rezultatelor referendumului Brexit? Nimeni nu a luat în calcul votul unor comunități sărace, precar informate, în general absente la vot, deci nebăgate în seamă, categorii pe care o temă, cu toate manipularile aferente desigur, i-a antrenat la vot.
Cam așa și cu Diana Şoşoacă. Ea captează și antrenează o furie latentă din societate, una care nu avea însă glas politic.
Să luăm exempul descinderii Dianei Şoşoacă în Valea Jiului. A făcut acolo spectacol, în parte probabil bine regizat.
Dar este un fapt că dintre toți demnitarii doar ea s-a dus la minerii blocați în subteran nu pentru a cere bani în plus, ci pentru a cere banii deja munciți, banii la care au dreptul.
Avem doi miniştri de resort încă siamezi, unul PNL la Energie, unul USR-PLUS la Economie. Prinși în lupta pe viață și pe moarte a împărțirii moșiilor, niciunul dintre ei nu a găsit cu cale să se duca să vorbească cu acești oameni care, repet, pretind doar banii munciți de ei deja. Sau să trimită măcar un secretar de stat. Un consilier.
A fost doar prefectul de Hunedoara, care se pare că nu a găsit ceva mai inteligent de făcut decât o gluma idioată cu aprinsul țigării în subteran.
Sigur că pentru acești oameni neplătiți, deși au muncit, ignorați și batjocoriți, Diana Şoşoacă a fost fix ce așteptau și le trebuia.
Actualul guvern a făcut bulevard pentru senatorul Şoşoacă spre Valea Jiului. La fel cum face către alte zone. Și ea nu pierde nicio ocazie, nu e leneșă deloc. Odată pornit bulgarele a ajuns să acopere groabian și isteric chiar și reacția autorizată, corectă, cum a fost duminică seara la Spitalul "Marius Nasta".
Dar și PSD o ajută. Diana Şoşoacă a preluat practic conducera Opoziției, în fața unui PSD cu mult prea obișnuit cu jocul de culise, cu mult prea îmbuibat și comod în bazinul pe care il consideră sigur. Nu e deloc așa.
În general chiar sursă a problemelor, PSD este tot mai puțin credibil pe ansamblul electoratului. Procentele lui raportate la întreg sunt la fel de prăbușite ca ale restului partidelor.
Văd pe Facebook, în bulele useriste și liberale, tot felul de ironii, mai fine sau mai grosiere la adresa Dianei Şoşoacă. Nu ajută deloc. Dimpotrivă. Faptul că se vorbește atât de mult despre ea îi folosește, rămâne în centrul atenției și polarizează, adică o cheie a succesului.
Diana Şoşoacă va deveni cu atât mai puțin importantă cu cât îi vor fi lăsate mai puține bulevarde pe care să evolueze.
Și este valabil pentru evoluția AUR-PNR în general. Ei vor avea mereu nișa lor. Dar faptul că în acest moment sondaje nedestinate publicității îi plasează la egalitate cu USR-PLUS, în jur de 16%, arată că au ieșit mult din acea nișă și numărul celor care se identifică cu discursul lor crește spectaculos.
Vorbesc despre cele două componente încă împreună pentru că deocamdată nu sunt convinsă că marele scandal intern, în a cărui anatomie refuz să intru, este unul real sau unul de fațadă, pentru a crea două tulpini.
Una mai grosieră pentru publicul mai puțin educat, și una curățată de stridențe care să fie eventual preluată de un personaj cu aparentă frecventabilitate. Deci captarea dezamăgirii și frustarii pentru toate palierele.
Și dacă mă uit la cât de elaborate sunt unele clipuri AUR, mult peste nivelul cultural pe care îl proiectează liderii formațiunii, sunt tentată să nu privesc deloc ca imposibilă a doua variantă.